Interviu cu Mara Babiciu – artistă origami
Când "copilaria este cea mai frumoasă amintire a vietii".
Origami (în limba japoneză, oru=a plia, kami=hârtie) este o artă traditională niponă, în care prin plierea unei foi de hârtie se obtin modele de creaturi vii, obiecte neînsufletite sau forme decorative abstracte. Origami înseamnă creativitate, pasiune, precizie matematică, dar si gândire originală si înclinatie către valori estetice înalte. Mara Babiciu, bibliotecar la Biblioteca Judeteană Petre Dulfu din Baia Mare, s-a apucat de origami în urmă cu patru ani. Acum, ea practică această veche artă din Tara Soarelui Răsare de plăcere, pentru relaxare, dezvoltare si în scop educativ.
Mara Babiciu s-a născut pe 14 iunie 1977 la Baia Mare. Si-a petrecut primii ani la bunici, într-un sătuc de munte, iar amintirea cea mai frumoasă pe care o are din copilărie este copilăria însăsi. Se simte atrasă de artă încă de la o vârstă fragedă. Părintii ei, (tatăl – medic veterinar, iar mama – asistentă medicală) o ajută să îsi dea seama că a venit pe lume cu talent si pasiune pentru frumos. De altfel, Mara Babiciu are ocazia să lucreze în domeniul artelor plastice, mai exact, în ceramică si stucatură, imediat după absolvirea cursurilor Facultătii de Filosofie din Cluj, la Universitatea Babes Bolyai. Cu un masterat în filosofie antică deja obtinut, ea munceste si urmează în paralel, si psihologia. Cu această ocazie descoperă psihodrama, ce se dovedeste a fi o adevărată revelatie. În timpul liber, Mara Babiciu face voluntariat pentru o fundatie care se ocupă de adolescenti.
- Ai fost dintotdeauna o persoană creativă sau ti-ai descoperit pe parcurs acest dar?
- Am fost foarte creativă de mică, dar am constientizat acest lucru frecventând un cerc de pictură. Primul meu profesor care m-a initiat si m-a făcut să iubesc arta a fost pictorul Iosif Hamza. El m-a ajutat să cred în mine si să fiu constientă de talentul meu. Pe parcursul vietii, creativitatea simt că mi s-a estompat. Cotidianul estompează inevitabil, creativitatea. M-am simtit mereu ruptă între integrarea socială impusă de cei apropiati si ceea ce trăiam interior.
- Dacă ti-ai descoperit pe parcurs acest dar, cum ai ajuns să îti dai seama de acest lucru, ai încercat în mod activ să detectezi dacă ai creativitate sau revelatia a venit pe neasteptate?
- La început, nu esti constient că ai potential pentru ceva sau altceva si nu te gândesti să-ti descoperi înzestrările, eventual se gândesc părintii, dar eu fiind un copil curios, fără teamă si mereu dispus să inventeze ceva, am acoperit o paletă largă de preocupări. Nu îmi dădeam seama dacă am sau nu un anumit talent, dar auzindu-i pe adultii din jurul meu vorbind despre asta, am ajuns cu timpul, să constientizez.
- Cum si când ai început să te ocupi de origami?
- În urmă cu patru ani, când am descoperit la bibliotecă prima carte de origami. La început, vroiam să vad dacă reusesc să fac un singur lucru din carte si nu mă gândeam că o sa fie mai mult. Mi-a plăcut, asa că am epuizat toate cărtile stiute si am continuat să caut pe Internet modele noi.
- De unde te inspiri atunci când creezi?
- Mă inspir din alte modele, fac modificări pe figuri existente si am creat câteva modele usoare. Nu vreau să ajung profesionistă în domeniu, etapa la care sunt este foarte potrivită pentru mine. Fac origami de plăcere, pentru relaxare, dezvoltare si în scop educativ.
- Cum, când si cu ce ocazie ai descoperit origami?
- Fără să stiu că se numeste asa si că este o artă, ca majoritatea copiilor am descoperit primele modele în perioada prescolară si scolară când am fost învătati să facem din hârtie: broscute, avioane, bărcute, coifuri, etc. Mai târziu, am aflat câte ceva despre arta japoneză din cărti, dar pentru prima dată am văzut expusă tehnica origami într-o carte de la bibliotecă. În scurt timp, biblioteca a achizitionat mai multe cărti de origami si eu am trecut la treabă. Am exersat, am perseverat, am avut răbdare si până la urmă am înteles si am simtit această artă.
- Cum percepi acest mestesug al împăturirii hârtiei din punct de vedere tehnic?
- Din perspectivă tehnică, acesta implică o anumită vedere în spatiu, notiuni de bază de matematică si geometrie, o întelegere anticipată a formei, o rigurozitate si exactitate a îndoiturilor, o gândire logică si învătarea îndoiturilor de bază de la care încep majoritatea modelelor.
- Prin urmare, se poate vorbi de matematică si geometrie în origami?
- Sunt multe elemente de matematică si geometrie în origami si sunt studii făcute pe acest subiect. Există un tip de origami care se numeste geometric sau modular deoarece se realizează module geometrice din una sau mai multe bucăti. Folosită în educatie si scoală, aceasta ajută la învătarea si întelegerea formelor geometrice. Se pot face calcule complexe pe împăturituri, se foloseste numărul si sectiunea de aur, aceste elemente fiind proprii matematicii si geometriei.
- Are origami si un rol educativ?
- Cu sigurantă da! În anii 30, origami a devenit în anumite regiuni, o disciplină scolară.
Valoarea sa educativă este recunoscută de oamenii de stiintă si de psihologi. Si eu am aplicat origami în activitătile mele cu copiii de la fundatie si am făcut un mic studiu. Pe lângă aplicatiile în matematică si geometrie sau educarea gustului estetic, cea mai valoroasă din punctul meu de vedere ar fi dezvoltarea creativitătii. Câteva domenii în care actionează dezvoltarea creativitătii sunt: probleme de identitate, probleme psihiatrice, probleme de acceptare/asimilare, probleme de relationare, probleme privind izolarea/singurătatea, probleme psihosomatice, tulburări de comportament. Creativitatea diminuează problemele, le face mai usor de suportat. Se manifestă de asemenea în refuzarea mijloacelor stereotipe de gândire, se manifestă prin rapiditate, adaptabilitate, exactitate, originalitatea gândirii, bogătia imaginatiei, simtul umorului, înclinatia către valori estetice înalte, gradul de detaliere a problemei, este un factor puternic de dezvoltare a personalitătii, care determină capacitatea schimbare si refuzul unor stereotipuri. Creativitatea se manifestă prin caracterul unic si irepetabil al fiecărui om.
-Cine sunt artistii de origami pe care îi admiri cel mai mult si de ce?
-Nu am artisti preferati. Îi apreciez pe toti pentru că e vorba de multă muncă, trăiri personale, sacrificiu si pasiune. Am anumite preferite la modele în sensul ca-mi plac unele mai mult decât altele, dar fiecare artist poate avea piese care sa-mi placă si altele pe care să nu le simt vibrational sau pot să-mi placă anumite detalii sau un stil anume sau o idee deosebită.
-Ai participat la manifestări nationale sau internationale în domeniu?
- Nu am participat la astfel de manifestări, tocmai pentru că deocamdată nu tind să devin un artist profesionist, dar am avut modele expuse la Biblioteca Judeteană Petre Dulfu din Baia Mare.
- Poate fi considerat origami artă?
- Cu sigurantă, origami este artă. Are valoare estetică, se bazează pe creativitate si imaginatie, ne îmbogăteste spiritual, solicită talent si anumite calităti artistice, foloseste un limbaj universal, ne transmite emotii. Cred cu pasiune în artă, pentru că astfel, oamenii ies din carapace si comunică, se joacă, intră în legătură cu alti oameni.
- Spre ce se îndreaptă origami, care sunt cele mai noi tendinte?
- M-au surprins aplicatiile origami în diferite domenii. Se creează obiecte inedite si originale, acum când originalitatea este tot mai greu de găsit. În arta în sine a modelării hârtiei, am observat că o parte a artistilor păstrează si conservă traditionalismul si există celălalt curent al artistilor care dezvoltă această artă spre un abstractionism si minimalism prezent acum în aproape toate formele de artă. În această nouă tendintă, hârtia nu mai este împăturită si nu prea mai are muchii, ea fiind direct modelată foarte plastic, cu rotunjimi si fără linii clare. În zilele noastre această artă acoperă o zonă largă de manifestare si forme, trecându-se de la reprezentarea din trecut a formelor materiale spre cea actuală care exprimă mai degrabă spiritul, decât forma unei imagini.
- În ce mod ti-a schimbat viata origami?
- În primul rând, mi-a îmbogătit viata prin faptul că este o experientă nouă, mi-a usurat întelegerea culturii japoneze, mi-a dezvoltat răbdarea, m-a făcut să redescopăr simplitatea, copilul din mine, si totodată mi-a dat posibilitatea de a mă deconecta de la probleme, de la cotidian, înlesnindu-mi introspectia si autoanaliza.
- Există ceva ce îti displace în origami?
- Deocamdată, nu. As putea spune eventual, că formele modulare si foarte geometrice nu sunt preferatele mele, deoarece nu-mi lasă o mare libertate de a mă juca cu ele. Prefer modelele cât mai plastice.
- Ti-ai dorit vreodată să fii artist cu normă întreagă?
- A fi artist cu norma întreagă presupune a nu mai face altceva pe lângă artă. Dacă în trecut îmi doream să fiu artist cu normă întreagă, acum când am învătat să fiu mai aproape de oameni prin psihodramă si prin voluntariat, nu as mai putea să-mi dedic tot timpul artei. Oamenii sunt cei mai importanti în viata mea.
- Cum se îmbină origami cu munca pe care o faci?
- Îmi completează munca. Lucrând la relatii cu publicul într-o bibliotecă, trebuie mereu să fii calm, să ai răbdare, să asculti, să ajuti, aceste calităti fiind foarte bine exersate si dezvoltate de practicarea artei origami. După o zi de muncă, această activitate te relaxează si te reîncarcă. În munca de voluntar are un rol practic de învătare, educare si usurare a comunicării cu copiii.
- Cum crezi că îsi poate descoperi cineva un anumit talent creativ si cum îl poate cultiva?
- Prin curiozitate si cultivare prin exercitiu. Curiozitatea, dorinta de cunoastere, de a ne depăsi propriile limite, ne face să experimentăm lucruri noi. În unele încercări suntem buni, în altele nu, dar un rol foarte important îl au chiar încercările în sine pentru că ne îmbogătesc experienta de viată si de autocunoastere. Nu trebuie să ne multumim doar cu ce ni s-a dat, ci trebuie să ne îmbogătim fondul personal. Omul trebuie să se creeze pe sine, să îsi găsească autenticitatea. Avem norocul si sansa să putem face asta pentru noi.
- Ce planuri de viitor ai?
- Să-mi ofer sansa de a mă dezvolta mereu. Nu-mi doresc carieră, recunoastere sau statut, doar posibilitatea unei dezvoltări personale si umane. Crezul lui Dalai Lama, ‘’religia mea este bunătatea’’ îl am mereu în minte. Ce frumos ar fi dacă fiecare dintre noi am include în planurile de viitor practicarea compasiunii, iubirii si bunătătii !
- Ce recomandare le-ai face celor care doresc să se apuce de origami?
– Le-as recomanda câteva reguli de bază pentru un început bun în arta origami:
- Alegeti o hârtie potrivită. Cu putin noroc, puteti găsi în papetării pătrătele colorate de hârtie.
- Învătati mai întâi simbolurile si formele de bază.
- Înainte de a începe să împăturiti hârtia, studiati cu atentie figura pe care doriti să o realizati.
- Este obligatoriu să vă spălati pe mâini înainte de a începe lucrul.
- Pentru împăturire, folositi suprafete netede si tari.
- Împăturiti cu grijă, fiind atenti la colturi si la muchii.
- Urmăriti fiecare pas al diagramelor.
- Exersati mai mult fără a renunta pentru că probabil, nu o să aveti succes din primele încercări.
- Cum obisnuiesti să îti petreci timpul liber?
- Citesc, am preocupări artistice, mă ocup de adolescentii de la fundatia la care fac voluntariat, mă întâlnesc cu prietenii, dar as vrea să fac mult mai multe dacă mi-ar permite timpul: să călăresc, să merg în excursii la munte, să învăt să cânt la pian, să zbor cu parapanta sau planorul, să înot, să vorbesc mult cu oamenii simpli de la tară, să studiez cultura si spiritualitatea diferitelor popoare.
- Ce ai dori să le transmiti cititorilor acestui interviu?
-Tot ce fac, să facă autentic si din suflet.
Surprise, Arizona
|
Octavian Curpas 6/1/2012 |
Contact: |
|
|
