Tablete pentru prieteni : Familia - structura celulei sociale
Trăim pe o planeta -singura cunoscută pe care s-a desvoltat viatza inteligentă- si care functionează ca un organism unitar; a fost numită Gaia; părtile ei constitutive se conditioneaza reciproc , se completează, se înlocuiesc între ele, etc. si rezultatul este un mod de functionare care pare unitar, astefl îcât dă impresia unui tot bine inchegat. Din acest punct de vedere sunt suficent de mentionat relatiile de conditionare dintre floră si faună, dintre uscat si apele pământului, dintre atmosferă si scoartza terestră, etc. Toate aceste conditii fizico-ecologice au înlesnit aparitia fenomenului "viaztă" care a putut apare si s-a desvoltat numai pentru că au existat pe acestă planetă conditii favorabile.
Din momentul în care în natura s-au constituit molecule de amino-acizi, pietre fundamentale ale vietii, viatza a fost posibilă,.la început sub forma de unicelulare anucleate , care contineau numai acid ribo-nucleic , ca sa evolueze treptat sau prin salturi(mutatzii) la celule nucleate, purtătoare de DNA intra-nuclear si mitochondrial -posesoare deci de material genetic- si, mai târziu , la pluricelulare. Viatza a evoluat de-a lungul a mai mult de trei miliarde de ani până a ajuns la forme complexe a căror încoronare este omul de azi, prin cele trei mecanisme identificate de darwinism si neo-darwinism: selectie naturală, mutatii si adaptabilitate la care se mai poate adăuga contributia epigenică, aceea a influentei asupra aparatului genetic de către mediul în care se trăieste.
În acest mod a aparut si evoluat omul care, prin dezvoltarea si plasticitatea creerului a dus la îmbogătirea cunoasterii si prin aceasta la ameliorarea conditiilor de viatză, tranformând omul cavernelor în omul de azi care trăieste în conditii civilizate, utilizează mijloace de transpot rapide, mijloace instantanee de comunicare a informatiei, zboară si explorează universul din jurul lui. El a ameliorat asistentza medicală si nutritia si în acest mod si-a prelungit viatza.
Acesta este modul în care s-a format si consolidat comunitatea umană, care nu este nici pe departe perfectă, dar este nemijlocit mai buna decit secole în urmă, daca se ia în consideratie faptul că ea a trecut de la faza de totalitarism si absolutism la cea de democratie care, cu toate imperfectiunile ei, este de preferat regimurilor politice precedente.
Societatea umană functionează ca un organism, asa cum planeta noastră este considerată un organism; ea este organizată prin experientza umană si -prin deconstructie- se ajunge la piesa fundamentală constitutivă, celula social, care nu este alta decât... familia. Si asa cum planeta pe care trăim intră în relatie cu corpurile din sistemul solar si, prin intermediul acestora, cu galaxia noastră si mai departe această galaxie se intercepteaza cu alte galaxii, tot asa organismul social compus din celule sociale, care intră în relatie între ele si se organizează conform necesitătii impuse de functionalitatea ansamblului social, ajunge să formeze un "tot" capabil să asigure supravietuirea sistemului.
Acest "tot" constitue natiunea- poporul- asezat pe un teritoriu definit si care este o entitate bio-socială care intră în relatii cu entitătile din mediul geografic în care trăieste.
Nu exista identitate, dar fără îndoială există analogii între celula socială si cea biologică; acesta se stie că este constituită din formatiuni microscopice
bine cunoscute (nucleu, cytoplasmă, mitochondrii, proteine, electoliti etc.) si ele functionează ca o fabrică controlată prin mecanisme genetice , fizico-chimice si electro-chimice (neuronii); distugerea acestui fin mecanism de control duce la moartea celulei !
Societatea umană este constituită din entităti -celule sociale-; în evolutia lui, omul a simtit nevoia -în lupta cu natura- să se asocieze cu altii pentru a face fatză greutătilor vietzii; asa s-a ajuns ca oamenii primitive, în urmă cu o sută de mii de ani, să trăiască în "cete" sau triburi; pe masură ce omul s-a dezvoltat psichologic si a devenit constient de interesele si sentimentele lui , a apărut în organizarea socială familia, care are cel putin zece mii te ani de existentză în istoria societătii umane.
Structura familiei constituită din părinti si copii este organizată pe o bază ierarhică si functională care a evoluat în decursul secoleleor si, de la matriarhat -în care femeia avea rolul preponderent- a derivat în patriarhat- în care tatăl avea rolul de conducător al grupului familial în care fiecare membru avea eventual functii definite: asa, tatăl si copiii masculi procurau hrana, iar femeia si copiii de sex feminin aveau grijă de adăpost si de prepararea hranei. Astfel, familia primitivă a functionat timp de secole, formându-si o morală si o functionalitate comună întregului grup social. În forma quasi-ancestrala, ea este încă persistenta în societatea musulmană si africană .Evident, conceptiile sociale au evoluat mai ales în lumea vestica în conformaitate cu evolutia moralei si relatiile socio-politice, astfel încit azi s-a ajuns la o "liberalizare" a relatiilor de dominatie parentală în familia moderna: studentii în Paris în 1968 au manifestat sub lozinca "c'est interdit d'interdire "-este interzisă interdictia-!
În conformitate cu aceste "mutatii" conceptuale s-a "liberalizat" si viatza în sânul familiei: copiii au tendintza de a părăsi domiciliul părintesc si viatza sexuala a tineretului a devenit cu adevărat nu numai "liberală", dar chiar "libertină", fiind mai ales asociată cu consum abuziv de băuturi alcoolice si droguri.
Este interesant de remarcat că structura celulei sociale, familia, poate fi deteriorată, asa cum se întâmplă si cu celula biologică, de factori care o agreseaza, iar când sunt intensi si de durată, ei duc sigur la distrugerea ei; cei mai cunoscuti sunt :
• violentza, în care tatăl îi terorizează si pe mamă si pe copii si se manifestă prin acte de violentză fizică sau verbală
• alcoolism, care duce la abuz, sărăcirea familiei si crimă
• droguri, care duc la adictie si la distrugerea personalitătii
• sărăcia, care este o boală socială si împiedică nutritia membrilor familiei, educatia copiilor,favorizeaza aparitia de tulburări psihice (depresiune nervoasă)
• înfidelitatea sau nefericirea unuia din cei doi parteneri ai partenariatului sau căsătoriei, care decide să destrame "contractul" care a dus initial la unirea lor.
• homosexualitatea; nu sunt putine cazuri în care indivizi căsătoriti constată la un moment dat în viatză că sunt în realitate bisexuali sau net homosexuali, nefiind constienti de adevărata lor orientare sexuală până în acel moment si încep să caute "experientze" noi si în acest mod cuplul se desface.Problema orientării sexuale este însă mai complexă privită din punctul de vedere al amenintzării pe care o prezintă fatză de existantza familiei, asa cum este clasic definită ca uniunea între un barbat si femeie, uniune din care rezultă copii a căror dezvoltare armonioasă, mentală si morală, necesită întegritatea familei. Înca nu e cunoscută cauza deviatiei orientării sexuale: se presupune că este de natură genetică (telomerul cromosomului Y la barbati homo- este mai scurt) sau hormonală (în cazul indivizilor cu deviatie sexuală, titrul de hormon mascul în timpul gestatiei ar fi mai redus, lăsînd estogenii să domine în sîngele matern care este transmis foetusului). De asemenea, nu sunt cunoscute consecintzele pe care deviatia sexuală a cuplului o poate avea asupra copiilor înfiatzi sau care rezultă din înseminare artificială si care trăiesc si cresc în aceste "familii" de cupluri de acelasi sex. Un studiu recent publicat nu a găsit diferentze fatză de copiii crescuti în sînul familiilor heterosexuale, dar cercetarea s-a făcut pe un număr redus si pe un interval de timp scurt, astfel încât veridicitatea cercetării necesită confirmări si din alte surse.
Bolile celulei sociale, familia, ca si boiile celulelor biologice, au o consecintză gravă: afectează întregul "organism " din care fac parte; asa cum o gangrenă gazoasă, o celulită necrotică omoară individul , o "gangrena " social -prin care se întelege abandonul valorilor morale si a respectului fată de lege- distruge pînă la urmă întrega societate. Acesta a fost mecanismul prin care au dispărut în istoria omenirii imperii si sisteme politice (Roma, absolutismul monarhic, nazismul, comunismul) care au pervertit omul si familia (denuntzurile părintilor făcute de copii în comunismul maoist si sovietic).
Din toate aceste motive, este important ca cei care dirijează soarta popoarelor să se îngjijească în primul rînd de familie, entitatea care în esentză asigură perenitatea rasei umane pe această planetă.
Toronto / Mai 2012
|
Dr. Dinu Dimitriu 5/24/2012 |
Contact: |
|
|
