Poarta Maramuresană în Viena lui Johann Strauss.
Românii la „Ziua Europei” 2012
O splendidă poartă din lemn sculptată măiestru „Poarta Maramuresană” aminteste de ziua în care Maramuresul si Viena s-au unit în suflet. Ea străjuieste acum aleile parcului Böhmischer Prater din Viena, simbol al sufletului vienez, unde pe alei plutesc si astăzi acordurile neuitatelor valsuri, compuse de Johann Strauss.
La a 6-a editie a festivalului „Ziua Europei” la Viena, au participat si în acest an artisti de valoare din Tara Bucovinei, din Maramures si din Viena.
În deschidera festivalului, într-o frumoasă poenită din Böhmischer Prater, unde un public numeros era prezent, pentru a-si umple sufletul cu un strop de de glie strămosească, cei ce au făcut posibilă această manifestare, Dna. Hermine Moistpointer - primarul sectorului 10 al Vienei, Dna Silvia Davidoiu - Ambasadoarea României la Viena, Ioan Godja –presedintele asociatiei „Cercul Cultural Româno - Austriac UNIREA” si din îndepărtata Bucovină, Gehorghe Tomoioagă – primarul comunei muzeu Ciocănesti, le-au adresat un cuvânt de „bun venit”
Pe două mese lungi se aflau expuse „ouăle încondeiate”, care pe bună dreptate sunt mândria Ciocănestenilor, adevărate obiectele de artă. Motivele religioase, îmbinate într-o perfectă simbioză, cu motive populare zonale sunt pictate cu o mare finete si mult simt artistic pe o coajă subtire de ou. Aceste opere măiestre sunt întradevăr o adevărată desfătare pentru ochiul privitorului
Programul artistic a fost deschis de sunetul profund al buciumelor, mânuite de buciumasii apartinând grupului de fluieraşi „Bistriţa Aurie" din Ciocăneşti, a urmat apoi ansamblul de cântece si dansuri ”Brăduletul” din Botos, în minunatul port bucovinean, care sub bagheta părintelui Mihai Tehanciuc, duhovnicul spiritual al Botosenilor si Ciocănestenilor, cu un buchet de cântece populare, ne-au readus în minte si în inimă istoria străbunilor nostri ce au păstorit aceste meleaguri, pe domnul Stefan zis Cel Mare si pe domnul Bogdan zis Întemeietorul.
Pe scenă s-au succedat apoi tinerele talente, din rezervorul inepuizabil al acestei zone de munte, Laura Maria Niculită (14 ani), Ana Maria Chiloti (10 ani),Stefan Nicolae Tehanciuc (17 ani), Daiana Ivascu (14 ani), care ne-au încântat auzul si ne-au făcut să avem încredere în viitorul cântecului popular românesc, ei fiind câstigători la numeroase festivale de prestigiu, din tară si de peste hotare.
Dansatorii, au făcut apoi scena să vibreze, într-un portpuriu de dansuri populare, interpretate cu multă inimă într-un ritm alert si încheiate cu marea horă, în care s-au prins să joace împreună români si austrieci uniti de acuma de strigătura „Hai la horă măi flăcăi” care nuavea nevoie de traducere.
Gazdele ne-au oferit apoi, în dar, câteva arii din operetele lui Johann Strauss, în interpretarea cunoscutei soliste Ingrid Mersch, de la opera din Viena.
Taraful „Ceatăra” din Carei format din fratii Pasca, Adrian la braci (violă cu două coarde şi căluş drept), Bogdan la gordonă (un fel de contrabas) si Vlad la vioară, instrumente traditionale din zona Codrului, reproduse de conducătorul formatiei Adrian Pasca după modele originale de acum 200 de ani, împreună cu cântăreata Ioana Gută, ne-au oferit momente de neuitat, cu melodii din zona folclorică Tara Codrului.
Finalul, a apartinut tinerei artistei, Delia Denise Godja (15 ani) născută si crescută la Viena, care acompaniată de taraful „Ceatăra”, a interpretat cu mult talent, o suită de cântece populare maramuresene, încheiate cu cunoscuta melodie „Morosancă-s morosancă”.
Pentru ca oaspetii să nu moară de foame si de sete, ciocănestenii în colaborare cu ambasada si asociatia „Unirea”, i-au omenit cu bucate, vin si pălincă, aduse de acasă, de pe plaiurile Bucovinei.
În încheierea primei zile a festivalului, domnul Gheorghe Tomoioagă si membrii tarafului „Ceatăra” au primit titlul de „Cetătean de Onoare ai Bundeslandului Niederöstereich” din Austria.
A doua zi a festivalului a început cu Sfânta Liturghie, tinută în capela mânăstirii Neukloster pusă la dispozitia comunitatii românilor ortodocsi din Neustadt Wien, de catre părintele Walter Ludwig, staretul mânastirii. Â
Slujba la care au participat credinciosii din Viena si împrejurimi, laolaltă cu bucovineni îmbrăcati în straiele traditionale, a fost oficiată de preotul, Mag. Emanuel Nutu de la Biserica Ortodoxă Română din Viena si preotul Mihai Tehanciuc, păstorul spiritual al oaspetilor, în deplină armonie crestinească, aducând cuvântul Domnului mai aproape de mintea si inima celor prezenti.
După Sfânta Liturghie, pe coridoarele răcoroase ale mânăstiri, întemeiată în 1444 de către regentul Austriei Friedrich al IV, care îsi poartă cu mândrie patina vremii, pe mese lungi s-au găsit alături de bucate si băuturi, acei minunati cozonaci aurii înveliti în stergare împodobite cu motive traditionale bucovinene, ouăle încondeiate si ouăle rosii pentru a ciocni întru Învierea lui Hristos.
Doamna Folfă Gabriela, ambasadoarea României la Viena, împreună cu domnul Ioan Godja în numele postului Radio TV Unirea care functionează pe axa Austria - Marea Britanie – Spania – România, au deschis seria de evenimente culturale.
Momentele muzicale care au cuprins în repertoriu, Balada lui Ciprian Porumbescu si neasemuita Ciocârlie, au fost interpretate cu mult suflet, la nai de Andreia Chira si la vioară de Sara Stroici.
Momentul literar, care a arătat că frumoasa limbă română nu a fost uitată, ci este păstrată cu sfintenie si de artistii români care trăiesc în afara granitelor României, a fost sustinut de scriitoarea Ionela Flood, venită de la Londra, care a citit poezii, de o deosebită tinută artistică si sensibilitate din volumele „Parfumul Ingerilor” si "Ţărmurile iubirii " si de scriitorul Michael Cutui, venit din Germania, care a citit din volumul „ Trei Doamne şi toţi trei...în Himalaia pe Kala Patthar (5550m) - Jurnal de călătorie Nepal” carte în care autorul după ce întreprinde împreună cu cei doi fii ai săi o excursie în Himalaia, la întoarcere redă momentele trăite în bătălia omului cu muntele.
În încheierea festivalului, componentii tarafului „Ceatăra” ne-au mai încântat cu câteva piese originale din tinutul Codrului.
Acest festival, excelent organizat, a contribuit cu mult succes la păstrarea legăturii cu rădăcinile culturale si spirituale nationale românesti, la proiectarea culturii si spiritului românesc în spatiul multicultural universal, sau cu alte cuvinte, la promovarea valorilor românesti autentice în lume.
Viena - 08. 05. 2012.
|
Reportaj de Viorel Baetu 5/10/2012 |
Contact: |
|
|
