„The Hunger Games” – 155 milioane de dolari încasati într-un singur weekend
"The Hunger Games" este adaptarea cinematografică a bestseller-ului cu acelasi nume de Suzanne Collins si cel mai mare succes al lunii martie. Romanul The Hunger Games a fost publicat în septembrie 2008 la editura Scholastic Book si era destinat elevilor & bibliotecilor scolare din SUA. Tirajul initial a fost de 50.000 de exemplare, dar în scurt timp s-au tipărit alte 200.000 de exemplare. Primul volum al trilogiei s-a bucurat de un succes neasteptat în rândul elevilor, iar cele două volume care au urmat „Catching Fire” în toamna anului 2009 si „Mockingjay” (august 2010), au confirmat nasterea unui nou fenomen în SUA, similar cu isteria Hannah Montana sau Harry Potter. În trei ani „The Hunger Games” a fost tradus în 26 de limbi si s-a vândut în 38 de tări.
Succesul romanului a determinat producătorul Lionsgate să cumpere drepturile de ecranizare. Cu un buget de 100 de milioane de dolari, productia se anuntă un concurent redutabil în categoria adaptărilor dupa romane, asemenea predecesoarelor serii - Harry Potter sau Twilight. Filmul „The Hunger Games” a fost difuzat în premieră pe marile ecrane la data de 23 martie 2012 si a adus încasări record de 155 milioane de dolari în primul weekend.
În rolul principal, Jennifer Lawrence, una dintre cele mai tinere actrite nominalizate la Oscar pentru rolul său din „Winter’s Bone” (2010), are sanse la o a doua nominalizare. Lawrence interpretează rolul Katniss Everdeen, o adolescentă de 16 ani nevoită să se implice într-o luptă pe viată si pe moarte cu alti 23 de tineri, cu vârste cuprinse între 12 si 18 ani. Katniss se oferă voluntar pentru a salva viata surorii sale mai mici. Katniss Everdeen locuieste în districtul 12, Appalachia, districtul cărbunelui dintr-o tară imaginară numită Panem. Panem-ul este un stat totalitar născut din cenusa Statelor Unite după o revoltă a rebelilor, care a condus la distrugerea completă a SUA în urmă cu 74 de ani. În amintirea acelui moment istoric, în fiecare an, bogatii din Capitol (capitala Panem-ului) cer „tributul” de la locuitorii celor 12 districte – viata a 23 de tineri. Practic, sunt selectati prin loterie o fată si un băiat din fiecare dintre cele 12 districte ale tării, pentru a intra în arena unui show TV de mare succes, The Hunger Games (Jocurile Flămânzilor). Numai că jocul, care aduce bani si faimă realizatorilor, are reguli inumane. Lupta din arenă se duce pană la moarte, regulile se pot schimba în timpul jocului, la cererea sponsorilor, iar tinerii stiu că îsi vor pierde viata. Există un singur supravietuitor care va fi declarat câstigător.
Katniss a învătat să mânuiască arcul si cutitele pentru a vâna veverite si căprioare dincolo de sârma ghimpată, pe un domeniu interzis, din nevoia de a-si hrăni fratii mai mici. Tatăl ei a murit într-o explozie în mina la care lucra, iar mama ei este afectată psihic si emotional si incapabilă să-si crească singură copiii. Cu toate acestea, Katniss este o fiintă delicată, foarte frumoasă si de o profunzime neobisnuită pentru vârsta ei. Robustetea si frumusetea fizică sunt completate de inteligentă si de un set de principii sănătoase de viată, care o transformă pe Katniss într-un competitor redutabil si credibil pentru editia 74 a reality show-ului.
Romanul Suzannei Collins combină ingenios elemente inspirate din luptele gladiatorilor din Roma antică, elemente din mitului grecesc al lui Theseus si tehnici militare ultramoderne. Într-un interviu acordat mass mediei americane în anul 2008, după lansarea primului volum al trilogiei, scriitoarea spunea că intentia ei a fost să sublinieze discrepanta uriasă dintre bogatii si săracii lumii, tot mai pregnantă în societatea actuală. Collins a vrut să arate grobianismul show-urilor televizate si lipsa de scrupule a realizatorilor TV, care speculează suferintele umane pentru a obtine capital de imagine, bani si rating.
Suzanne Collins si-a pierdut tatăl în războiul din Iraq în 2003, cu cinci ani înainte de lansarea cărtii, iar experienta sa personală a fost transpusă personajelor din The Hunger Games. Katniss si Gale (unul dintre prietenii eroinei) si-au pierdut tatii în aceeasi explozie din mină. Cei doi adolescenti au fost nevoiti să se maturizeze repede si să-si asume rolul părintelui absent. Această experientă de viată i-a apropiat si i-a determinat să-si acorde unul altuia sprijin moral. Peeta, baiatul brutarului din districtul 12, este considerat bogat în comparatie cu Katniss si Gale. Tragedia lui este că a fost desemnat să reprezinte districtului la The Hnger Games si este constient că nu va supravietui. Drama lui are si o latura romantică, iubirea secretă pentru Katniss si teama că nici ea nu va supravietui.
Romanul Suzannei Collins atrage atentia asupra problemelor grave cu care se confruntă omenirea. Romanul plasează la unul dintre poli tehnologia, bogatia si cruzimea, vizibile peste tot în orasul Capitol (capitala Panem-ului). La polul opus se situează locuitorii celor 12 districte, care depun munca fizică, produc bunurile necesare capitalei si trăiesc la limita subzistentei. Exploatati, supravegheati continuu de către fortele de ordine, săracii au un singur scop în viată, indiferent dacă sunt selectati la loterie sau nu- lupta pentru supravietuire. Este o societate stiintifico-fantastică, dar pare o prelungire a capitalismului actual, o proiectie plauzibilă a unui viitor sumbru. Asemănarea cu civilizatia noastră a atras atentia criticilor si numerosi cititori în întreaga lume. Transpusă pe peliculă, povestea devine un film de actiune care îmbină armonios relatiile interumane, atitudinea noastră fata de război sub pretextul unui reality show văzut din fata si din spatele ecranului; situatii critice; caractere umane diametral opuse; frumusetea fizică a tinerilor si teama lor fată de moarte. Tristetea din tinerilor tradează dramele sfâsietoare din familiile lor si nelinistea specifică vârstei.
Cea mai mare slăbiciune a filmului trece aproape neobservată de către cei care nu au citit cartea, deoarece scenaristul-regizor Gary Ross a sacrificat o mare parte din poveste pentru a păstra claritatea si ritmul narativ si pentru a mentine dimensiunea peliculei în limite normale. Filmul are o durată de 2 ore si 42 minute. Alegerea regizorului a fost total defensivă, dar a atras criticile cititorilor care au declarat că ecranizarea este superficială. Practic se repetă situatia altor bestseller-uri gen Dune sau Shogun. Pentru cei care au văzut doar filmul, fără a citi cartea, The Hunger Games este o peliculă reusită, care se bucură de un succes fulminant.
În timp ce multe dintre criticile scriitoarei si observatiile ei despre societatea noastră au fost omise, filmul a atins ideile principale din carte - loialitatea, patriotismul, gustul grotesc al publicului pentru violentă si interventia brutală a mass-mediei în sufletele oamenilor. Regizorul Gary Ross a urmarit actiunea principală a cărtii si a extras din ea esenta, tensiunea emotională, reactia personajelor în fata mortii, trăsăturile de caracter ale liderilor si tehnicile lor de luptă.
Sfârsitul filmului este brusc si putin neplăcut, dar respectă cartea. Finalul te lasă dornic să vezi ceea ce se va întâmpla în continuare. Din păcate, ecranizarea celui de-al doilea volum „ Catching Fire” (publicat în septembrie 2009) va ajunge pe ecrane abia în toamna anului viitor. Dacă partea a doua a filmului se va bucura de acelasi succes ca si pelicula „The Hunger Games” lansată vineri, 23 martie 2012, probabil că vom vedea si partea a treia, ecranizarea volumului „ Mockingjay” publicat în august 2010.
Washington D.C.
|
Simona Botezan 3/28/2012 |
Contact: |
|
|
