Ioan Stefan Gheorghiu - specialist in proiecte strategice
În ultimii ani vorbim mult despre proiecte. În ultimii ani sintagma „proiect strategic” este frecvent utilizată în discutiile noastre profesionale. Aparent, sintagma „proiect strategic” este un concept nou, al zilelor noastre. Si totusi, dezvoltarea societătii, dezvoltarea unor sectoare economice, dezvoltarea institutiilor pe baza unor proiecte strategice s-a aplicat din toate timpurile. S-a aplicat si la noi în tară. Diferenta constă în modalitatea de elaborare a proiectelor strategie. Acum, la elaborarea proiectelor strategice lucrează echipe ,echipe interdisciplinare. Acum , la elaborarea proiectelor strategice se aplică metode complexe. Valoarea proiectelor strategice este verificată în timp. Multe proiecte elaborate acum o sută de ani si-au dovedit , în timp, valoarea strategică.
Atunci, aceste proiecte strategice au fost elaborate de o singură persoană, iar metodele erau mai simple . L-am ales, pentru exemplificare pe renumitul profesor Ioan Stefan Gheorghiu.
Incursiune biografică.
Ioan Gheorghiu s-a născut la Bacău la data de 24 august 1885. A făcut studiile primare la Bacău ,iar pe cele gimnaziale si liceale la Bucuresti.
În 1904 s-a înscris la Scoala Natională de Poduri si Sosele din Bucuresti pe care a absolvit-o ca sef de promotie în 1909.Printre profesorii care au contribuit la formarea sa se numără Spiru Haret si Anghel Saligny După absolvire , a primit din partea Academiei Române o bursă „ Adamachi” care i-a permis o specializare în domeniul electric, domeniu pe care Scoala Natională de Poduri nu îl acoperea în întregime. Si-a continuat studiile la Scoala Superioară de Electricitate din Paris, pe care a absolvit-o în 1910,si pe cele practice la uzinele Allgemeine Electrizitäts Gesellschaft (AEG) din Berlin (1910-1911). A făcut apoi o călătorie de studii pe tema electrificării căilor ferate, în Germania, Franta si Italia.
Activitatea de inginer.
Si-a început activitatea în 1911 ca inginer în portul Constanta, a continuat la Societatea de Tramvaie Bucuresti (1912-1914),iar apoi (1914-1924) la CFR ca sef al Serviciului de electrificare si la Societatea de gaz si Electricitate din Bucuresti unde s-a ocupat de dezvoltarea retelei electrice din Bucuresti.
In anul 1913 Ioan Stefan Gheorghiu, la cererea Directiei Generale CFR, elaborează primul proiect de electrificare a căii ferate Sinaia - Pietrosita si de prelungire a electrificării pe tronsonul Sinaia – Predeal. În studiul care însotea proiectul, exemplu de clarviziune tehnică, exemplu de proiect startegic, I.S.Gheorghiu recomanda construirea a două centrale hidroelectrice pe Ialomita superioară la Dobresti si la Gâlma-Moroieni, realizate de altfel ulterior. Prima în anii 1928-1930, iar a doua în anii 1952 - 1953. Tot în 1913 s-a pus problema executiei de cale ferată Pietrosita-Moroeni-Sinaia precum si prelungirea acesteia până la Predeal care, la vremea aceea, era statie de frontieră.Din motive economice proiectul nu s-a aplicat . Abia în 1959 începe electrificarea liniei de cale ferată Brasov-Predeal-Câmpina. La 27 decembrie 1960 a fost plantat în statia Predeal stâlpul metalic nr. 69, pe fundatie de beton monolit, moment considerat începutul lucrărilor de electrificare la Căile Ferate Române. La 1 august 1963 a fost terminat si trecut în probe tehnologice tronsonul Brasov–Predeal, prima cale ferată normală electrificată din România. La 9 decembrie 1965 a fost dat în exploatare zona Brasov-Predeal , în 20 aprilie 1966 s-a deschis circulatiei si linia electrificată Predeal – Câmpina, extinsă apoi până la Bucuresti si inaugurată la 16 februarie 1969.
A contribuit la modernizarea Uzinei Filaret-Bucuresti si extinderea retelei de 5kV în afara Bucurestiului, introducerea cablului subteran de 30 kV pentru distributia energiei electrice si electrificarea zonei rurale din jurul capitalei. A contribuit la modernizarea si extinderea Uzinei Grozăvesti, prin cresterea puterii instalate de la 30.000 kW la 80.000 kW . A colaborat la realizarea hidrocentralei de la Dobresti si a primei linii de 110 kV din tară : Dobresti-Târgoviste-Bucuresti
Hidrocentrala Dobresti este situată pe cursul superior al râului Ialomita la cota 893,50m si cuprindea, la darea în functiune, 4 turbine Pelton de 5650 CP plus una de 210 C P pentru servicii auxiliare. Puterea instalată era de 22810 CP corespunzând la un debit de 7 m3/sec. la înăltimea de cădere de 304 m. Turbinele erau cuplate cu generatoare de 5.000 kVA. Uzina electrică de la Dobresti a fost prima uzină din Europa echipată cu aparatură de automatizări realizată după o solutie brevetată de Brown-Boveri.Pentru transportul energiei electrice produse, tensiunea era ridicată la 110 kV prin 4 transformatoare de 5000 kVA.Linia de transport cu piloni metalici, era echipată cu 4 conductori de la Dobresti până la Târgoviste si cu 6 conductori otel-aluminiu (2 circuite de la Târgoviste la Bucuresti).
Repere din activitatea didactică.
Ioan Stefan Gheorghiu si-a început activitatea didactică în 1920 , la Facultatea de Stiinte a Universitătii din Bucuresti, apoi din 1921,la Scoala Politehnică Bucuresti, Catedra de masini si aparate electrice, devenind profesor titular în 1926. Despre cursurile sale se spunea : “Prelegerile sale de masini electrice erau pătrunse de rigoare stiintifică împletite armonios cu partea aplicată, mentinând la un nivel superior îmbinarea între teorie si practică. Cursurile sale tineau pasul cu progresele realizate, fiind împrospătate mereu cu noutăti stiintifice si practice”. ”Rămâne pentru toti ce care l-au cunoscut ca o figură de distins dascăl, ce uneste o cunoastere profundă a teoriei clasice a masinilor electrice cu o deosebită claritate a expunerii, cu privirea mereu atintită spre sublinierea esentialului, spre aplicatiile posibile ale teoriei prezentate”.
Ioan Stefan Gheorghiu a dezvoltat o teorie generală unitară a masinilor electrice de curent alternativ, cu sau fără colector. In domeniul functionării în paralel a centralelor electrice, a aplicat o metodă devenită ulterior clasică, sub numele de metoda generatorului unic. A elaborat o metodă comparativă pentru stabilirea tarifelor la energia electrică. Ca întemeietor al scolii românesti de masini electrice a elaborat primele cărti din acest domeniu. Astfel , între 1960-1966, a elaborat „Tratatul de masini electrice” în patru volume si , 1968-1972 a elaborat „ Culegere de probleme de masini electrice”, trei volume.
Pentru a asigura pregătirea practică a studentilor, a organizat, la Politehnica Bucuresti, Laboratorul de masini electrice.
Recunoastere.
Ca urmare a rezultatelor obtinute în activitatea de cercetare, în anul 1951 a fost numit Director al Institutului de Energetică al Academiei Române. În această calitate a contribuit la abordarea unor noi directii de cercetare privind utilizarea masinilor electrice.
Ca recunoastere a meritelor stiintifice si profesionale a fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1948 apoi membru titular în 1952. A fost vicepresedinte si presedinte al Sectiei de stiinte tehnice (1959-1963).
S-a stins din viată în ziua de 6 noiembrie 1968.
http://gheorghe.manolea.ro
|
Gheorghe Manolea 3/18/2012 |
Contact: |
|
|
