Interpretari : "Aici" si "Acolo"
Nepotelul meu, scolar de-acuma, mi-a promis ca imi va citi lucruri interesante dintr-o carte imprumutata de la bibiloteca. Cu miscari bine calculate, a scos carticica, s-a asezat comod si cu vadita emotie m-a intrebat:
"- Ei, esti gata sa ma asculti? La sfirsit o sa-mi spui daca ti-a placut sau nu. Sa stii ca o sa afli lucruri noi!"
Pentru moment eram descumpanita si stinghera. Nu stapaneam limba engleza in asemenea masura incit sa pot intelege in totalitate continutul sau sa-mi dau seama cat de corect citeste si pronunta cuvintele. Dar pustiul meu stia ca mijlocul de comunicare dintre noi avea ca suport lingvistic limba romana, asa ca se oprea, si imi dadea explicatii suplimentare, in limba romana bineinteles, despre ce afla din text.
"- Bunico, acolo, in tara de unde vii tu sunt lilieci?"
Nu curiozitatea si dorinta de cunoastere a micutului m-au frapat, ci faptul ca spusese: "acolo, in tara de unde vii tu". Avea clar in mintea lui constiinta faptului ca geografic sunt doua zone diferite pe care incerca acum sa le compare oarecum.
I-am spus ca sunt multe feluri de astfel de lilieci si ca traiesc la fel, ba chiar i-am povestit o intamplare din copilarie. Intr-o dimineata gasisem incurcat in caierul de lina din furca de tors a bunicii, caier lasat afara pe prispa, o vietate ciudata foc. Parea un soricel cu ochii mari, cu trup firav, protejat parca de doua membrane care il infasurau stins. Tata ne-a spus ca e un liliac, o vietate nocturna si ne-a rugat sa-l lasam in pace pana seara, cand innoptandu-se i-am desfacut gherutele incalcite printre firele de lana, iar el, liliacul, a zburat.
Pustiul meu a fost mirat si foarte interesat de cele ce ii povestisem si, curios din fire , cerea relatii suplimentare, care ii satisfaceau curiozitatea vie, specifica varstei. Intrebarile lui curgeaua una dupa alta si solicitau amanunte semnificative legate de infatisare, comportament, hrana, cresterea puilor, loc de habitat, clima, relatiile cu alte animale. Firescul lor ma incanta si ma facea sa regret ca stiam totusi putin din ce voia el sa afle si ca riscam sa nu mai aibe incredere deplina in spusele mele, asa ca m-am bizuit de ilustratiile oferite de cartea din care citise mai inainte. Se oprea cu insistenta asupra datelor privind mediul de viata, coloritul, deplasarea si orientarea in spatiu, dar mai ales voia sa stie daca exista posibilitatea sa-l vada in realitate, nu numai in ilustratii. I-am promis o vizita la muzeu si achizitionarea unui album.
Sigur pe el, putin smechereste, imi mai pune o intrebare:
" Ti-a placut cartea mea, nu-i asa?".
Doamne, cit de afectuos, de dulce si plin de simtire sunase glasciorul lui cand pronuntase cuvintele "cartea mea"! Si involuntar mi-au revenit in memorie cuvintele spuse mai inainte "acolo, in tara de unde vii".
Daca simte ca acea carte este a lui, a vrut imperios sa stie unde a trait pina acum bunica si daca acolo sint lilieci ca si aici."Aici si acolo", "a ta si a mea", se asociaza temeinic in mintea micutul meu nepotel sadindu-i siguranta, incredere, cunostinte solide despre lume, despre ieri si astazi, despre viata, despre maine.
Sigur ca imi placuse ce se petrecea acum, aici. Ei, copiii cresc intr-o lume care e a lor, creata de tot ce ii inconjoara "aici", iar "acolo" este locul de unde au venit parintii si bunicii lor.
Vancouver/ Martie 2012
|
Eugenia Pirvoaica 3/13/2012 |
Contact: |
|
|
