Augustin Maior si telefonia multiplă.
Uneori, când stau la semafor mă uit la masina de lângă mine . Soferul acesteia, doar el în masină, pare să vorbească de unul singur. Merg pe stradă. Din sens invers vine o tânără care, desi singură, are o mimică expresivă de parcă cineva îi spune la ureche o poveste nostimă. Ne-am obisnuit deja cu aceste scene. Stiu că , de fapt, personajele evocate vorbesc la telefonul mobil. La scară istorică, evolutia acestui produs a fost impresionant de rapidă. În urmă cu un secol era considerat un mare succes dacă pe acelasi circuit fizic se transmiteau simultan câteva convorbiri. Azi, se pot transmite mii de convorbiri fără să fie nevoie de un suport fizic.Si în acest domeniu, al telefoniei multiple, si-a adus contributia un român, Augustin Maior.
Învătătura, conditie de căpătâi pentru reusita sa . Augustin Sabiniu Maior s-a născut la data de 21 august 1882 în localitatea Reghin. Tatăl său, Gheorghe Maior, era învătător la Scoala primară din Reghin. Mama sa, Tereza , născută Cornea, s-a ocupat de cresterea si educarea celor cinci copii ai familiei Maior : Olivia, Augustin, Iuliu, Gheorghe si Ana. Prin eruditia sa a reusit să le formeze copiilor dorinta de a cunoaste lucrurile dincolo de prima aparentă. Germana a fost limba în care a învătat primele poezii la grădinita germană din Reghin. Germana a fost limba în care a învătat să scrie la scoala primară din Reghin. În 1892 a fost înscris în clasa I-a a Liceului Evanghelic German din Reghin pe care îl frecventează până în 1896. Continuă scoala, până în clasa a VI-a , la Liceul Piarist din Târgu Mures, apoi la cel din Budapesta. Aici, la Budapesta, l-a întâlnit pe profesorul Schmidt Agoston, pedagog cu har, care i-a deschis fereastra către stiintele exacte. În toti acesti ani de scoală a dovedit o pasiune remarcabilă pentru cercetarea bibliografică, pentru documentare, pentru explicarea realitătii percepute sau doar intuite. În iunie 1900 a absolvit liceul si a sustinut examenul de bacalaureat. În toamna aceluiasi an devine student la Institutul Politehnic din Budapesta, Facultatea de Mecanică. În 1905 a obtinut titlul de inginer, iar înainte de a începe să profeseze meseria face, timp de câteva luni, o vizită de documentare la universitătile din Viena, , München si Göttingen. Aici a participat la câteva cursuri post universitare si a întâlnit multe dintre personalitătie stiintifice ale epocii. Printre acestea s-a numărat si Hermann. Minkowski, cel care a adăugat la cele trei dimensiuni ale spatiului si dimensiunea timp, rezultând varietatea tetradimensională spatiu-timp, folosită ulterior de Augustin Maior în studiile sale.
Începutul cercetărilor în domeniul telefoniei multiple. Găseste un post de inginer disponibil la Serviciul Tehnic al Postelor din Budapesta , participă la concursul organizat în noiembrie 1905 si îi convinge pe examinatori de pregătirea sa teoretică asa că îsi va începe activitatea la Statia Experimentală a Postelor. Denumirea de „Statie experimentală” sau „ Statie de cercetare” a fost folosită multă vreme în Europa, inclusiv în România, pentru a desemna un instituit de cercetări. Problemele studiate erau legate de telefonie, de cresterea calitătii convorbirilor telefonice , de satisfacerea numărului din ce în ce mai mare de cereri de convorbiri telefonice în unitatea de timp. Trecuseră numai 30 de ani de când, în 1876, Graham Bell a transmis primele cuvinte prin fir electric. Trecuseră doar 13 ani de la intrarea în functiune, în 1892, a primei centrale telefonice automate în statul american Indiana. A experimentat si a fundamentat teoretic solutii pentru transmiterea simultană a mai multor convorbiri pe acelasi circuit electric.
Succese experimentale si teoretice. La numai un an de la angajarea sa ca inginer, la sfârsitul anului 1906, reuseste să transmită cinci convorbiri simultane între două centrale telefonice situate la 15 km distantă si legate printr-o singură linie telefonică formată din două conductoare electrice. Suportul teoretic l-a expus în 1907 în revista „Elektrotechnische Zeitschrift”. În 1908 a participat la Prima Conferintă Internatională a Inginerilor din Postă Telefonie si Telegrafie la care a prezentat lucrarea „Telefonia armonică” în care expunea rezultatele experimentale si teoretice obtinute de el. Din păcate nu a brevetat solutia tehnică asa că, prioritatea lui Augustin Maior în acest domeniu este asigurată doar prin dreptul de autor. Chiar si Nicolae Vasilescu- Karpen face o comunicare la Academia de Stiinte din Pars ,în 1909, în care expune propunerile sale privind telefonia multiplă pornind de la experienta existentă în domeniul telegrafiei fără fir. În perioada 1910-1911 americanul George Owen Squier a făcut si el mai multe experiente privind telefonia multiplă dar a si brevetat solutia tehnică.
Prioritate nerecunoscută. Augustin Maior sesisează pericolul de a nu-i fi recunoscută prioritatea în domeniu si scrie revistei The Electrician o scrisoare publicată în numărul din 21 aprilie 1911. Augustin Maior preciza „Am arătat matematic că se poate realiza telefonia multiplă cu curenti alternativi de înaltă frecventă, astfel încât fiecare curent să transporte o convorbire, am mentionat că am reusit să transmit simultan cinci mesaje. Am prezentat experimentele mele la prima conferintă europeană a postelor si telegrafului si am comunicat conferintei că am reusit să transmit mesaje pe o linie de 15 km.” Cu toate acestea ,în 1921 E.H. Colpitts publică o lucrare de sinteză în revista Transactions AIEE în care afirmă că George Owen Squier prin experimentările făcute între 1910 si 1911 a reusit să pună la punct telefonia multiplă . Este adevărat că el citează la bibliografie sase dintre lucrările teoretice ale lui Augustin Maior, dar nu mentionează prioritatea acestuia.
Unirea cea Mare. După proclamarea Unirii de la 1 decembrie 1918, Augustin Maior revine la Cluj fiind numit Director General al Postelor, Telegrafiei si Telefoanelor. Se implică si în dezvoltarea învătământului superior din Transilvania. Asa se face că în iulie 1919 este numit profesor titular la Universitatea din Cluj unde a predat cursurile de „Electricitate si magnetism” si „ Acustică si optică”, iar apoi , în perioada 1919-1946 a fost Decan al Facultătii de stiinte. În 1919 s-a implicat în înfiintarea primei scoli de telegrafie si telefonie la Sibiu. Practician convins , a condus, în calitate de director, activitatea Institutului de Fizică Teoretică si Tehnologică al Facultătii de Stiinte în cadrul căruia a abordat mai multe directii de cercetare de mare actualitate la vremea aceea : electricitate si magnetism, acustică si optică, telecomunicatii, gravitatie, termodinamica radiatiilor, teoria cuantelor si statistică. S-a stins din viată la data de 3 octombrie 1963 în Cluj-Napoca..
Recunoastere Viata lui Augustin Maior a fost zbuciumată, iar functiile pe care le-a detinut demonstrează aprecierea de care s-a bucurat. În 1946 a fost ales membru al Academiei Române. Schimbările din 1947 nu i-au fost favorabile în tară chiar dacă în străinătate era elogiat. Spre exemplu, .Louis de Broglie, laureat al Premiului Nobel în 1929, a făcut o sinteză a lucrării lui Augustin Maior „ Câmpurile gravitationale si magnetismul” pe care a prezentat-o la Academia Franceză în 1950. Dar iată că sinusoida istorică revine si, după 1990 , activitatea lui Augustin Maior este din nou recunoscută : din 21 martie 1994 scoala din Regin unde a învătat scrisul si cititul se numeste „ Gimnaziul de stat Augustin Maior” , din martie 1995 unul dintre amfiteatrele Facultătii de Fizică din Cluj-Napoca se numeste „Augustin Maior”, Grupul Scolar de Telecomunicatii din Cluj-Napoca îi poartă numele La data de 7 iulie 2000 , Primăria din Cluj-Napoca a montat o placă memorială pe casa din str. Octavian Goga nr. 9 unde a locuit Augustin Maior.
http://gheorghe.manolea.ro
|
Gheorghe Manolea 3/4/2012 |
Contact: |
|
|