Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivďż˝ 2024
Articole Arhivďż˝ 2023
Articole Arhivďż˝ 2022
Articole Arhivďż˝ 2021
Articole Arhivďż˝ 2020
Articole Arhivďż˝ 2019
Articole Arhivďż˝ 2018
Articole Arhivďż˝ 2017
Articole Arhivďż˝ 2016
Articole Arhivďż˝ 2015
Articole Arhivďż˝ 2014
Articole Arhivďż˝ 2013
Articole Arhivďż˝ 2012
Articole Arhivďż˝ 2011
Articole Arhivďż˝ 2010
Articole Arhivďż˝ 2009
Articole Arhivďż˝ 2008
Articole Arhivďż˝ 2007
Articole Arhivďż˝ 2006
Articole Arhivďż˝ 2005
Articole Arhivďż˝ 2004
Articole Arhivďż˝ 2003
Articole Arhivďż˝ 2002


Atitudini : Toamna nu-i ca iarna…


O iarnă violentă s-a asternut peste ţară, una cum, zice-se, n-am mai avut parte de la 1954 incoace. De mai bine de o saptamană urgia cerului s-a pogorat asupra românilor, lăsându-i pe mulţi dintre ei in izolare, frig, negură si foamete; tragic, pe unii dintre ei – 68 pana acum – furia iernii i-a lasat fără suflare… Probabil ca instituţiile statului ar fi putut face mai mult. Probabil ca familiile celor de-suflati ar fi putut face mai mult. Probabil ca un spirit cetaţenesc mai activ ar fi putu reduce numarul victimelor. Probabil… Usor de dat cu gura ar spune unii.

Dar iarna aceasta va trece. Ne vom îngropa mortii si-i vom jeli; de Paste i-om pomeni. Cu putin noroc, de n-o da o caldura gata sa topeasca brusc munţii de zăpadă transformându-i in şuvoaie de apă la fel de ucigătoare, vom ieşi şi din iarna asta. Cu suferintă, cu jale, dar vom iesi din ea. Din ce nu vom iesi mai lesne nu este însa iarna aceasta, ci toamna demografică în care ne-am afundat.

Saptamanile trecute am aflat că nu mai suntem decat vreo nouasprezece milioane si ceva de traitori romani in tara. Ca am ajuns din punct de vedere demografic la nivelul anului 1966. Ca nu mai avem decat doua orase cu peste 300,000 de locuitori: Cluj si Timisoara. Ca populatia Brasovului, Constanţei si Iasului, altadata cu spor demografic semnificativ pozitiv, a regresat. Ca femeile romance prefera avortul in locul zamislirii de oameni, altfel nu s-ar putea explica cele peste 20 de milioane de avorturi inregistrate oficial in ultimii zeci de ani. Ca dintr-un neam eminamente sedentar de milenii – incepand cu civilizatiile Cris-Starcevo, Vinca-Turdas, Cucuteni, Vadastra, si terminand cu traco-daco-getii, proto-romanii si romanii de mai tarziu si de azi – am devenit un popor migrator…

Efectele acesti migratii masive au fost discutate si rasdicutate de toata lumea. Le stim, le intuim. As vrea doar sa impartasesc ce simtea o bunicuta de aproape saptezeci de ani, al carei fiu a ales calea bejeniei: “Cand ati fost voi mici, v-am crescut si am avut grija de voi asa si atat cat s-a putut in vremurile alea comuniste. Acum sunteti oameni mari, in puterea vietii. Dar ati plecat... Cand a venit vorba sa ne ajutati si pe noi la batranete, platindu-va darile catre bugetul de stat, de unde primim si noi pensiile, asa cum am facut si noi la randu-l nostru, ati plecat. Acum platiti pensiile altora, in alte tari…” Sigur ca bunica primeste probabil mai multi bani de la feciorul ei decat primeste de la fondul de pensii. Dar… Tot din gura ei, aceasta bunica l-ar fi preferat pe feciorul si nepotii ei acasa. Pumnul de bani in plus nu compenseaza spargerea familiei ei.

Revenind la toamna demografica, iata ce spunea Constantin Noica in februarie 1944:

“Simtim bine ca, daca ne deschidem azi catre istorie, e mai ales pentru ca biologic si spiritual se intampla cu neamul nostru un proces de creatie dinauntru in afara, de la fiinta catre forma istorica. Noi stim ca la sfirsitul veacului acestuia poporul romanesc va numara 50 sau 60 de milioane de locuitori. Daca ne framantam azi, pe un plan ori altul,e pentru ca atunci sa ne meritam istoria.” (Constantin Noica, Ce e Etern si ce e istoric in cultura romaneasca?, 1944)

Optimist, chiar naiv, C. Noica s-a inselat. Suntem departe de cele 50-60 de milioane preconizate de el. Suntem doar 19 milioane, aceasta e realitatea crunta! Pierzand trei-patru milioane de romani in doar doua decenii, putem spune am pierdut practic o intreaga provincie… Iar perspectivele demografice nu sunt prea incurajatoare. Daca nu vom promova politici proviata, daca nu vom renunta la avortarea continua si iresponsabila a vietii, daca nu vom renunta la comportamentul migrator – de multe ori absolut aventuros – riscam sa ne aneantizam mai curand decat credeau pana si stramosii nostri recenti. Fara o biologie sanatoasa, robusta, a poporului nu vom face nimic nici la nivel material, nici la cel spiritual.

Copacul romanismului nostru s-a scuturat de frunze. E toamna! O toamna grea, ce nu-i ca iarna… Iarna (demografica) sta sa vina. O fi lunga, o fi scurta? O fi arctica? O mai veni ea primavara? Hai sa fim totusi increzatori: copacul desfrunzit e inca sanatos si va inmuguri curand la primavara!

Toronto/ feb 2012




Cristian Medelean    2/13/2012


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian