Traian Lalescu – matematician
Unii oameni se afirmă în viată într-o singură directie, de regulă legată de profesia lor. Altii, se investesc în activităti stiintifice dar si în activităti utile imediat comunitătii. Unii oameni se bucură de recunoastere din partea semenilor doar o vreme. Altii multă vreme după trecerea în nefiintă. Iată povestea unui om complex: deschizător de drumuri - ca matematician, inginer-creator de scoală politehnică , sustinător al tinerilor talentati, sustinător al sportului - ca om de cultură. În plus- recunoscut si omagiat de posteritate.
Traian Lalescu s-a născut la data de 12 iulie 1882 - în Bucuresti , personalitate proeminentă a scolii matematice românesti, cu contributii în multiple domenii ale matematicii pure si aplicate. Tatăl său, tot Traian, originar din comuna Cornea, judetul Caras-Severin, a fost functionar de bancă, dar cu preucupări elevate din moemnt ce a scris „Agenda băncilor populare si metodul de coeficient Lalescu”. Mama era ardeleancă. Studiile primare le-a făcut în Bucuresti, primele două clase gimnaziale în Craiova, următoarele două clase la Roman, studiind apoi, din clasa a V-a, la Liceul Internat din Iasi. Pe tot parcursul studiilor sale, Traian Lalescu a fost premiantul I al clasei si preminantul de onoare al scolii, devenind încă din clasa a VI-a corespondent al Gazetei Matematice. După terminarea liceului, în toamna anului 1900, Traian Lalescu a dat examen de admitere la Scoala de Poduri si Sosele din Bucuresti, reusind primul, dar după trei ani se retrage si se înscrie la Facultatea de Stiinte a Universitătii din Bucuresti, sectia de Matematici. Printre profesorii săi se numărau Gheorghe Titeica, Anton Davidoglu, Spiru Haret, Nicolae Coculescu si Emil Pangrati. Obtine titlul de licentiat în matematică în 1905 după care pleacă la Paris. La 28 februarie 1908 si-a sustinut, la Sorbona , teza de doctorat cu titlul Sur l’equation de Volterra care va fi considerată prima contributie de seamă în domeniul ecuatiilor integrale si prin aceasta unul dintre fondatorii teoriei ecuatiilor integrale. Ilustrul matematician Volterra a fost atât de impresionat de lucrarea lui Traian Lalescu, încât a introdus rezultatele acesteia în propria sa lucrare intitulată “Lectii asupra ecuatiilor integrale si integro-diferentiale”. Reîntors în tară, functionează în învătământul mediu la Giurgiu si Bucuresti la Seminarul Central si la Gimnaziul „ Gheorghe Sincai”.A publicat în 1911 cel dintâi tratat din lume asupra ecuatiilor integrale, intitulat Introducere la teoria ecuatiunilor integrale, Editura Hermann Fils-Paris. În 1921 a editat la Timisoara “Revista Matematică”. Între 1920 si 1927 a scris „ Tratat de geometrie analitică”, în patru volume. Traian Lalescu este autorul unei monografii intitulată „Geometria triunghiului" si al unor studii originale privind functiile spline . A elaborat studii în domeniile ecuatiilor functionale, seriilor trigonometrice, fizicii matematice, geometriei, algebrei, istoriei matematicii.
Lalescu si ingineria electrică.
Spirit practic, Traian Lalescu a fost atras de inginerie. A functionat , o vreme, după 1912, ca asistent la Scoala Natională de Poduri si Sosele dar a urmat, în 1915, si un curs de electricitate, predat de Nicolae Vasilescu-Karpen, pe care l-a continuat , între 1918 si 1919 la Scoala Superioară de Electricitate din Paris. În perioada sederii la Paris, a obtinut si diploma de inginer la Scoala Superioară de Electricitate . În 1920 el convinge Ministerul Lucrărilor Publice să înfiinteze o Scoală Politehnică si la Timisoara . Data de 15 noiembrie 1920 este data înfiintării Scolii Politehnice la Timisoara care , initial, a avut două sectii de specialitate: Electromecanica, respectiv Mine si metalurgie, functionând cu 15 cadre didactice si 117 studenti. Traian Lalescu a fost primul Rector al acesteia (1920-1921), predând ca titular la catedra de Analiză Matematică si suplinind si catedra de Electricitate.
Lalescu – om de cultură
Viziunea lui Traian Lalescu depăsea granitele matematicii . El a generat un stil de viată, a creat modele pentru cei tineri. Desena frumos, cânta la violoncel, traducea din italiană. A fost bun prieten cu Tonitza, Medrea sau Zamfiropol-Dall. Câtiva ani a găzduit un tânăr bănătean , student la Belle Arte, în talentul căruia a crezut si căruia i-a dat o odaie cu fata la răsărit, ca să aibă lumină când picta: Acesta a fost marele pictor de mai târziu - Corneliu Baba. Avea un adevărat cult pentru teatru fiind bun prieten cu Victor eftimiu, sotii Bulandra, Misu Fotino.În februarie 1916, din initiativa unui grup de studenti si profesori din capitală, a luat fiintă Clubul Universitar Bucuresti, ulterior Sportul stunedetesc, iar Traian Lalescu a fost primul presedinte. În acea perioadă era membru în Comitetul Central al forului conducător al sportului românesc. El a initiat si înfiintarea unei grupări sportive a Scolii Politehnice din Timisoara.
În anii 1918 - 1919 , ca trimis al Guvernului României la Paris, a sustinut unirea tuturor românilor.A scris numeroase lucrări privind istoria matematicii în România. Printre acestea „Viata si activitatea lui Gheorghe Lazăr” , „Mecanica socială a d-lui Spiru Haret” si “ Trigonometria drept lineară“, concepută de Gheorghe Lazăr cu aproape un secol în urmă. Iată ce scria Traian Lalescu în prefata la „Viata si activitatea lui Gheorghe Lazăr” , publicată în Gazeta matematică , anul XXII, 1916-1917:”În sfârsit, din punctul de vedere al ortografiei si al limbii românesti, precum si din acela al terminologiei matematice cartea prezintă , de asemenea, un interes deosebit.Pe vremea lui Lazăr limba românească nu suferise încă supliciile gramaticale ale generatiei de latinisti si nici nu-si înstrăinase firea sintaxei sale prin contactul cu învătătura străină. E o limbă neaosă , cu adaptări naive, dar totdeauna interesante si si scrisă cu cu o ortografie limpede, care pare, azi,o adevărată ironie fată de pestrita activitate ulterioară a cărturarilor nostri”
În 1919, fiind la Paris, publică “Le problčme ethnographique du Banat “, din care răzbate spiritul patriotic si dragostea lui pentru Banatul din care provenea prin rădăcinile tatălui său: „Scopul acestei lucrări este tocmai de a contribui la împiedicarea propagării argumentelor înselătoare, care sunt cu atât mai usor acceptate de opinia publică, cu cât deformează mai mult adevărul”.
A fost deputat de Caransebes si raportor general al bugetului statului, pentru anul 1925, în guvernarea Brătianu.
Omagierea memorie sale.
În 1927 s-a înbolnăvit de pneumonie pe care a încercat să o trateze, fără succes, la Nisa pe coasta însorită a Mediteranei. Moare de pneumonie la 15 iunie 1929 în Bucuresti, la numai 47 de ani în plină putere stiintifică. Pentru a omagia personalitatea sa, numeroase licee din tară poartă numele “ Traian Lalescu”, iar câte o stradă din Tmisoara, Craiova,Resita, Oradea se numeste Traian Lalescu.
Începând cu anul 1985 a fost organizat anual un concurs interjudetean de matematică, pentru elevii de gimnaziu si liceu din judetele Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis. În mediul universitar se organizează concursuri de Mecanică teoretică, de Bazele electrotehnicii care poartă numele de “Traian Lalescu”.
Cel de al patrulea copil, care a avut acelasi prenume, Traian , devenit ulterior poet simbolist a scris , printre altele „ Mă gândesc la tata „.
Din anul 1990 devine membru post-mortem al Academiei Române. În 2007 , cu ocazia sărbătoririi a 125 de ani de la nasterea lui Traian Lalescu, Imprimeria română a emis o medalie omagială, iar la editura “Curtea veche” a apărut volumul “Traian Lalescu – un nume peste ani”, îngrijit de Smaranda Ecaterina Lalescu. La intrarea în Politehnica din Timisoara este plasat bustul lui Traian , făcut de prietenul său , sculptorul Corneliu Medrea , în 1930.
http://gheorghe.manolea.ro
|
Manolea Gheorghe 1/29/2012 |
Contact: |
|
|
