Note personale : Ce credeti ca s-a putea intampla ?
Aveam o tară sfintă si mindră / Avem si iarăsi vom avea
(cintec din Ardeal)
Cum-necum am ajuns si in 2012 să vedem cum se vor alinia planetele si după aceea să nu mai vedem nimic. Dar pina in decembrie, cind ni se spune că va veni alinierea, mai avem vreme să ne bucurăm si să ne supărăm de multe. Să ne supărăm de criza asta care se tine coadă după noi si in 2012. De fapt si eu mă tin coadă după aceiasi judecată: adică ce criză e aia cind există incă in multe părti ale lumii supraproductie, cind sunt incă bani destui să se construiască avioane si portavioane mari cit satul in care am copilărit eu, cind se caută cu luminarea incă un război unde să se mai cheltuiască 50 de miliarde de dolari pe an? Criza de care se vorbeste e de fapt o psihoză ce ni se serveste nouă zilnic ca să stăm cuminti si să zicem intr-una "multumesc ". Nu neg ca există o criză, dar ea e o mare criză de bun-simt.
Si dacă tot am inceput cu relele, o să mă opresc la ultimele manifestări anti-românesti ale unor unguri din Harghita si Covasna. Pentru secole intre români si unguri, altfel decit intre români si sasi, au existat pricini de tot felul. Cine neagă acest lucru ori nu cunoaste istoria acestor relatii ori e ipocrit. Sub dictatura comunistă nici un fel de altercatie interetnică nu era de acceptat. Oficial toti trăiam in “armonie” .Am copilărit in Ardeal intr-un sat in care animozitătile dintre români si unguri, scurse de-a lungul istoriei, se incheiau, mai ales cind erau stropite cu alcool, in adevărate lupte de stradă. Oficialitătile se făceau că nu stiu sau inăbuseau rapid povestea. După jalnicele incăierări din martie 1990, de la Tirgu Mures, neintelegerile s-au rărit si păreau a dispărea pentru totdeauna. Poate si pentru faptul că minoritatea maghiară a inceput să creadă că va reusi, incetul cu incetul, să obtină o din ce in ce mai mare autonomie, care să sfirsească eventual intr-o adevărată separatie de majoritatea română si poate, cine stie, chiar intr-o alipire la Ungaria. La un miting undeva tot prin zona cu pricina, presedintele Băsescu, fluierat de publicul maghiar, zimbind, le-a spus: Va repet, veti avea la fel de multă autonomie cit vor avea si cei din Strehaia sau din Tulcea. Publicul a fluierat din nou, ca să arate că nici prin cap nu-i trece să impartă acelasi fel de autonomie cu ceilalti concetăteni. Ce s-a intimplat insă in ultima vreme in tinutul Harghitei si al Covasnei imi pare că a depăsit cu mult limitele civilizatiei, ale bunului simt.
Prima intimplare care imi vine in minte este cea in care un tinăr(!), Csibi Barna din Sintul Gheorghe a spinzurat o păpusă cu chipul lui Avram Iancu in piata orasului. Si s-a lăsat, fără să-i pese, filmat alături de victima sa imaginară. A fost sanctionat cu un transfer de serviciu de la el de- acasă in Apuseni. S-o fi dus, nu s-o fi dus, nu stiu. Pedeapsa pentru o astfel de blasfemie a fost o insă o glumă. Mai bine il amendau cu saispe lei pentru că a incurcat circulatia pietonilor. Imaginati-vă nu că un român din Ungaria ar spinzura imaginea lui Lajos Kossuth in piata din Szolnok de exemplu, ci doar că un român ar spinzura păpusa Petofi Sandor in centrul Clujului. Ce credeti că s-ar intimpla? După pedeapsa dată lui Csibi, n-ar fi de mirare ca in anii care vin să il mai spinzure pe Avram Iancu incă 20-30 de unguri si apoi transferati cu toti la Cimpeni, să o facă si acolo.
Nu cu mult in urmă, la Miercurea Ciuc, hocheistii unguri din lotul national de tineri sub 16 ani, l-au bătut cu prosoapele si l-au umilit in vestiar pe singurul român din echipă, care le pretinsese să vorbească româneste. Tot la Miercurea Ciuc, s-a desfăsurat un meci de hochei intre echipa natională a României si cea a Ungariei. Inaintea meciului s-au cintat imnurile celor două tări. Ce credeti că a făcut publicul in timpul intonării imnului României? A fluierat si a injurat. Jucătorii echipei României, in marea lor majoritate unguri, n-au catadicsit să cinte imnul tării in culorile căreia erau imbrăcati, dar au cintat imnul Ungariei impreună cu publicul.
Ia să mai facem un exercitiu de imaginatie: suntem in Dundas Square, se cintă imnul Canadei si noi, cincizeci-o sută de români, fluierăm si injurăm. Ce credeti că s-ar intimpla?
O asemenea ipoteză este grotescă, dar este o oarecare formă de a măsură mizeria ce s-a petrecut si e posibil să se tot intimple in Romania. Nu mai adaug declaratiile idioate pe care le-a făcut ulterior antrenorul echipei nationale de hochei, ungur si el. Povesti asemănătoare cu cele de mai sus, cu eroi ca Laszlo Tokes sau altii, veti mai găsi destule.
Am citit zeci de comentarii la actele de sovinism despre care vorbeam sau despre altele mai vechi si m-am mirat că multe dintre ele sunt mai mult decit tolerante. Toleranta este un fruct al intelepciunii, dar asa cum sinceritatea exagerată denotă prostie (zice o vorbă), asa si toleranta exagerată e o eroare, care nu poate veni decit din slăbiciune, din prostie sau din interese politice murdare. Nu incape indoială că acele atitudini despre care vorbeam indică ura pe care cei in cauză o au fată de români si România. Euro-parlamentarul român Laszlo Tokes a declarat public că:”...acest zi (1 Decembrie n.a.) pentru noi este o zi de doliu si nu este de sărbătorit. Si noi am putea sărbători intr-o parte, intr-o oarecare măsură Ziua Natională a României dacă...” Poti să-i obligi pe acesti cocetăteni să iubească tara in care trăiesc? Evident nu. Dar poti si trebuie să-i fortezi prin orice mijloace să o respecte sau să o părăsească. Lipsa de respect al unora ca cei despre care vorbeam, induce din păcate o reactie asemănătoare si in rindul celorlalti. Ce să mai respectăm, dacă orice individ poate terfeli in tara asta pină si cele mai sfinte simboluri fără să pătească nimic? Cred că si pe asa ceva mizează „maestrul” Tokes & co., desi nu-mi pare că se sufocă de inteligentă.
Să pornim totusi anul 2012 si eventual să-l si incheiem, cu speranta că asemenea lucruri urite vor fi din ce in ce mai putine si că ele vor fi indreptate in primul rind de majoritatea ungurilor din tară, care sunt convins că le detestă la fel de mult ca noi.
Urez tuturor românilor ,ungurilor, tiganilor, sasilor si celorlalti multi si ei: AN NOU FERICIT!
Toronto/ian 2012
Laszlo Tokes: 1 dec. e ziua suferintei…..asta incită
|
Viorel Neacsu 1/22/2012 |
Contact: |
|
|
