Mari personalități ale culturii române dispărute în 2011
- Romancierul si dramaturgul Fănus Neagu, scriitorul si eseistul Mircea Ivănescu, cunoscutul muzician Johnny Răducanu sau regizorii Liviu Ciulei, Alexandru Tocilescu si Andrei Blaier sunt doar câteva dintre numele mari ale culturii române care au murit în 2011. Pe 1 ianuarie, a murit muzicianul Constantin Marin (n.27 februarie 1925), fondator, dirijor si director pe viață al Corului Național de Cameră Madrigal, specialist în muzica renascentistă, cântul gregorian si baroc, precum si muzică tradițională românească. La 22 februarie, istoricul si teoreticianul literaturii stiințifico-fantastice Ion Hobana a murit la vârsta de 80 de ani. Ion Hobana s-a evidențiat prin promovarea prozei si a tuturor formelor de creație stiințifico-fantastică, publicând numeroase volume de studii si eseuri: "Imaginile imposibilului. Filmul stiințifico-fantastic" (1968), "20.000 de pagini în căutarea lui Jules Verne" (1979), "Science fiction. Autori, cărți, idei" (1983), "Misterul Roswell după cincizeci de ani", "Enigme pe cerul istoriei", "Vârsta de aur a anticipației românesti" (1969). În volumul său "OZN. Observatori credibili, relatări incredibile" (2001), autorul prezintă dovezile adunate de el de-a lungul timpului pentru a-i convinge până si pe sceptici de existența OZN-urilor. La 17 martie a murit criticul, istoricul literar si editorul Romul Munteanu (n.18 martie 1926), autor al unei bibliografii impresionante, care include titluri fundamentale ale culturii românesti si universale, precum: 'Contribuția Scolii ardelene la culturalizarea maselor' (1962); 'Brecht' - monografie (1966); 'Noul roman francez' (1967); 'Farsa tragică' (1970); 'Literatura europeană în epoca luminilor' (1971); 'Profiluri literare' (1972); 'Jurnal de cărți' (vol. I - 1973, II - 1979, III - 1982, IV - 1988, V - 1994, VI - 1996, VII - 1998); 'Cultura europeană în epoca luminilor' (1981), 'Cultura europeană în epoca luminilor' (1999); 'La littérature européenne moderne' (2000). Director al editurii Univers (1970 - 1989). A primit Premiul Uniunii Scriitorilor în 1971, 1972, 1976, Ordinul Steaua României în grad de cavaler în 2005 si Palmes Academiques, acordat de Ministere de L'Education Nationale (Franța). Pe 8 aprilie, criticul de film, eseistul si prozatorul Alex. Leo Serban (n. 28 iunie 1959) a încetat din viață. Cunoscut pentru volumele: 'Lars von Trier: filmele, femeile, fantomele', în colaborare cu Mihai Chirilov si Stefan Bălan (2004, Premiul Asociației criticilor de film din România); 'Dietetica lui Robinson' (2006); 'De ce vedem filme. Et in Arcadia cinema' (2006, Premiul de critică cinematografică al Uniunii Cineastilor); '4 decenii, 3 ani si 2 luni cu filmul românesc' (2009), a fost ales în ianuarie 2008 - în urma unui sondaj pe site-ul www.cinemagia.ro - "Criticul de film preferat al cinefililor români". A fost primul beneficiar al Marelui Premiu pentru Jurnalism cultural acordat de Fundația "Timpul" (2008).
La 18 mai, a murit publicistul si eseistul Mircea Horia Simionescu (n. 23 ianuarie 1928), care timp de peste trei decenii a fost presedintele juriului Festivalului Național de Literatură 'Mostenirea Văcărestilor' (Târgoviste). Membru în Uniunea Scriitorilor din România (din 1970), cetățean de onoare al municipiului Târgoviste, a obținut Premiul Uniunii Scriitorilor pentru proză (1971, 1975, 1996), Premiul 'Opera Omnia' al Uniunii Scriitorilor (1998), premiul pentru eseu ('Literatură dus-întors') al Societății Scriitorilor Târgovisteni (2005). Tot în luna mai, pe 24, cultura română îl pierdea pe romancierul, dramaturgul si nuvelistul Fănus Neagu (n.5 aprilie 1932), membru corespondent al Academiei Române din 1993 si membru titular din 2001, director al Teatrului Național 'I.L. Caragiale' din Bucuresti (1993-1996). Literar, a debutat cu nuvela 'Dusman cu lumea', apărută în revista 'Tânărul scriitor' (1954), cinci ani mai târziu debutând editorial cu povestirile din 'Ningea în Bărăgan' (1959, volum reeditat în 1964, cu unele completări, sub titlul 'Cantonul părăsit'). Au urmat volumele 'Somnul la amiază' (1960), 'Dincolo de nisipuri' (1962), 'Cantonul părăsit' (1964, Premiul Uniunii Scriitorilor), 'Vară buimacă' (1967), 'Casa care se leagănă' (1971), 'În văpaia lunii' (1972), 'Fântâna' (1972), 'Pierdut în Balcania' (1982), 'Povestiri din drumul Brăilei' (1989), 'Partida de pocher' (1995), 'O corabie spre Bethleem' (1998). La 13 iulie, lumea muzicală era îndoliată prin dispariția compozitorului, solistului si instrumentistului Cornel Fugaru (n.2 decembrie 1940), fost lider al formației Sincron. Printre piesele compuse de el se numără 'Dau viața mea pentru o iubire', 'Nu sunt sclavul tău', 'Eu nu mai sunt cel de ieri'. Pentru activitatea sa a fost distins cu numeroase premii, dintre care: Premiul al III-lea la Festivalul mondial al tineretului si studenților de la Sofia (1968), Premiul juriului (1983), Premiul special al juriului (1985), Marele premiu (1986) la Festivalul de muzică usoară de la Mamaia, Premiul pentru cea mai bună orchestrație la Festivalul 'Cântecele mării' de la Rostok (1988), Premiul pentru muzică usoară al Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor (2001). La Festivalul Mamaia 2010 a primit un Premiu special, alături de alți compozitori si cântăreți îndrăgiți de publicul românesc. Pe 21 iulie, a murit scriitorul, poetul si eseistul Mircea Ivănescu (n.26 martie 1931), totodată si unul dintre cei mai prolifici traducători români. Mircea Ivănescu a debutat editorial cu volumul 'Versuri' (1968), care a fost urmat apoi de 'Poeme', 'Poesii', 'Alte versuri', 'Poem', 'Amintiri' (în colaborare cu Leonid Dimov si Florin Pucă), 'Commentarius perpetuus' (în colaborare cu Rodica Braga), 'Versuri vechi, nouă' (1988) etc. Pentru creațiile sale poetice, a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1982) si cu Premiul național de poezie 'Mihai Eminescu' (1999). Mircea Ivănescu a fost totodată redactor la 'Agerpres', la revista 'Lumea', sef de redacție la Editura pentru Literatură Universală, apoi redactor la revista 'Transilvania' din Sibiu (1972-1989). La 21 august, a murit criticul de film si realizatorul TV Viorica Bucur (n.15 februarie 1946), profesor universitar doctor în specialitatea Arta Spectacolului la UNATC 'I.L. Caragiale' Bucuresti, profesor asociat la Facultatea de Jurnalism. Colaboratoare permanentă la programele 'ProCinema', a fost membră a Federației Internaționale de Presă Cinematografică, distinsă de Asociația Criticilor de Film cu Premiul pentru publicistică cinematografică 'Ion Cantacuzino' pe anul 2006. Pe 19 septembrie, lumea jazzului românesc deplângea dispariția lui Johnny Răducanu, pe numele său adevărat Crețu Răducanu (n.1 decembrie 1931). Contrabasist, pianist, compozitor, aranjor. Printre realizările sale discografice în domeniul jazzului se numără: 'Jazz made in Romania' (1987); 'Confesiuni' (I, II, III); 'To His Friends' (1997); 'Jazz Behind the Carpathians' (1999); 'Jazz antifanariot' (2002); 'Singurătatea, meseria mea' (2002); 'Jazz Made in Romania-Live in San Francisco' (cu Teodora Enache, 2002), 'Jazz Bestament' (2005); 'Chamber Jazz Music' (2008); 'Inside Stories-Jazz Poems' (2009). La 18 octombrie, a murit scenaristul, dramaturgul si publicistul Paul Everac, pe numele său adevărat Petre Constantinescu (n. 23 august 1924). Director general al TVR (ianuarie 1993-ianuarie 1994), director al Institutului Român de Cultură din Veneția, Italia, membru al Uniunii Scriitorilor, este recunoscut mai ales pentru lucrările sale dramatice adunate în volumele 'Cinci piese de teatru' (1967), 'Teatru' (1975), 'Viața lumii' (1982), 'Parabole dramatice' (1983), 'Aventura umană' (1989). Distins cu premiul Ministerului Culturii (1959), Premiul 'Vasile Alecsandri' de creație populară, Premiul 'I.L. Caragiale' al Academiei Române (1973), Premiul Asociației Scriitorilor din Bucuresti (1976), al Uniunii Scriitorilor (1968, 1971, 1980).
La doar câteva zile distanță, pe 25 octombrie, era anunțat decesul cunoscutului regizor, scenograf, profesor si arhitect Liviu Ciulei (n.7 iulie 1923) - una dintre cele mai proeminente personalități ale culturii românesti actuale: actor, regizor, arhitect, scenograf si profesor. A fost numit Director de Onoare al Teatrului Bulandra ca un semn de recunoastere al meritelor sale extraordinare aduse scenei si ecranului românesc. A contribuit la reconstrucția auditoriului Teatrului 'Bulandra' si a altor teatre iar ca scenograf si-a stilizat decorurile pentru cele mai multe dintre piesele puse în scenă: 'Hamlet', 'Visul unei nopți de vară', 'Cum vă place', 'Iuliu Cesar' de W. Shakespeare, 'Azilul de noapte' de Maxim Gorki, 'Leonce si Lena' de Georg Buchner s.a. Membru corespondent al Academiei Române din 12 martie 1992. În 1996 UNITER i-a acordat premiul său anual pentru întreaga activitate. În octombrie 2006, a primit titlul de membru de onoare al breslei arhitecților, acordat de Ordinul Arhitecților din România. Pe 29 noiembrie a murit regizorul Alexandru Tocilescu (n. 27 iulie 1946). Premiat de UNITER pentru întreaga activitate în 2002, Alexandru Tocilescu a mai fost laureatul breslei în 1999, când a primit premiul pentru cel mai bun spectacol, cu "O scrisoare pierdută" de I. L. Caragiale, montat la Teatrul Național Bucuresti, si în 2006, când i s-a decernat premiul pentru cea mai bună regie pentru spectacolul "O zi din viața lui Nicolae Ceausescu", la Festivalul Comediei Românesti - festCO. Două zile mai târziu, la 1 decembrie, lumea scenei deplângea moartea regizorului Andrei Blaier (n.15 mai 1933). A fost profesor al ATF între 1990 si 1992 si profesor si decan al Facultății de Cinematografie din Universitatea Ecologică (acum 'Spiru Haret') din Bucuresti. Director adjunct artistic al Studioului "Solaris", profesor universitar si decan al Facultății de Cinematografie si Televiziune din cadrul Universității Media si presedintele Uniunii Realizatorilor si Creatorilor de Film si din Audiovizual. În iunie 2002 i-a fost acordat, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc, Ordinul Național 'Serviciul Credincios' în grad de Cavaler. Filmul "Ora H" reprezintă filmul său de debut (1956). A realizat filme de lung metraj, la multe dintre ele fiind si scenarist sau coscenarist. Printre acestea se numără: 'Furtuna' (1959); 'A fost prietenul meu' (1962); 'Casa neterminată' (1963); 'Diminețile unui băiat cuminte' (1966), pentru care a primit Medalia de aur la Gotwaldow. Premiul UCIN pentru regie; 'Vacanța cea mare' (1988), Premiu pentru scenariu la Costinesti; 'Momentul adevărului' (1989); 'Divorț din dragoste' (1991); 'Crucea de piatră' (1993); 'Terente, regele bălților' (1995), 'Dulcea saună a morții' (2003). Pe 11 decembrie, scenaristul si scriitorul Mihnea Gheorghiu (n. 5 mai 1919) a murit si el. Publicist, traducător si critic literar, membru corespondent (1 mart. 1974) si membru titular (13 iun. 1996) al Academiei Române, a fost presedinte al Secției de Arte, Arhitectură si Audiovizual a Academiei Române (din 1992). Redactor-sef al ziarului "Scânteia Tineretului" (1944-1946). Fondator si redactor sef al revistei 'Secolul 20' (1961-1963). Presedinte al Consiliului Național Cinematografic (1963-1965), vicepresedinte al Comitetului Național pentru Cultură si Artă (1965-1968), prim-vicepresedinte al Institutului Român pentru relații Culturale cu Străinătatea (1968-1972), presedinte al Academiei de Stiințe Sociale si Politice (1972-1989). Presedintele Uniunii Cineastilor din România (UCIN) (din 1990, reales la 2 august 2002). Membru titular din 1996 al Academiei Române, fiind presedintele Secției de Arte, Arhitectură si Audiovizual a acestui for.
|
Agerpress 1/3/2012 |
Contact: |
|
|
