Hermann Oberth si cucerirea spatiului cosmic
În data de 12 aprilie 1961, a fost lansată nava cosmică” Vostok 1” care avea la bord un om: Iuri Gagarin. A fost primul om care a zburat în spatiu pe orbita Pământului. Unii dintre noi îsi mai aduc aminte de ziua în care a fost lansată nava spatială “Vostok 6“ condusă de Valentina Tereskova, prima femeie cosmonaut din lume. Era atunci 16 iunie 1963. Multi dintre noi îsi aduc aminte de data de 22 iulie 1969, ora 4,40, ora Bucurestiului când Neil Armstrong a coborât pe Lună, satelitul natural al Pământului. Atunci a spus „ Un pas mic pentru om, dar un salt urias pentru omenire”. Un salt urias la care si-a adus contributia si românul Hermann Oberth.
Despre familie
Hermann Oberth s-a născut în data de 25 iunie 1894 la Sibiu, într-o familie de iluministi. Bunicul său Friedrich Krasser, a scris mai multe poezii progresiste dintre care Antisyllabus si Tabula rasa sunt cele mai cunoscute si publicate în volumul Viziera deschisă. Istoria spune că în iulie 1869, la o întâlnire duminicală obisnuită în casa bunicului lui Hermann Oberth , Friedrich Krasser, acesta ar fi spus:” Oameni buni, puteti crede ce vreti, dar să stiti că peste o sută de ani oamenii vor debarca pe Lună”. Peste o sută de ani, la data de 22 iulie 1969 primul om păsea pe Lună. Mama lui Hermann , Valerie Oberth a fost o femeie inteligentă si înteleaptă, dotată cu o memorie extraordinară. Valerie a cumpărat multe cărti pentru cei doi băieti ai săi. Printre ele , romanele lui Jules Verne. Tatăl lui Hermann a fost un chirurg celebru , corect, perseverent si care se entuziasma pentru orice noutate .A fost directorul spitalului judetean din Sighisoara timp de 30 de ani, din 1896 până în 1926. Cu un simt al datoriei proverbial a contribuit la formarea spiritului strălucitor si caracterului remarcabil al fiului său.
Copilăria
Spiritul inventiv al lui Hermann s-a manifestat de timpuriu. Se spune că la vârsta de patru ani a construit o locomotivă din lemn si i-a întrebat pe musafirii veniti în vizită dacă ar putea ajunge cu ea în Lună , asa cum spusese bunicul său. A imaginat o moară de apă destinată cascadei Niagara. Avea, atunci, sase ani.
La vârsta de sase ani Hermann Oberth a început să învete la celebra „ Scoală din Deal” . Celebră pentru că este atestată documentar din 1522, pentru că a format multi oameni de seamă, pentru că majoritatea celor care trec si azi prin Sighisoara urcă cele 174 de trepte spre această scoală.
Pe toată perioada scolii l-a frământat problema zborului cosmic . A făcut calcule . A făcut experiente. În 1908 , când avea paisprezece ani, a construit o centrifugă cu brate de 35 de metri si care se rotea în jurul unui ax vertical pentru a verifica dacă un om poate suporta forta care se exercită asupra sa în momentul lansării rachetei.
Studiile superioare
În 1913 a plecat la München pentru a studia medicina, asa cum vroia tatăl său, dar mergea adesea să audieze cursurile facultătii tehnice. Între timp a izbucnit războiul si a plecat pe front. A fost rănit si si-a continuat stagiul militar ca sergent sanitar.
În 1917 a calculat prima rachetă de mare distantă care avea o lungime de 25 de metri si diametrul de 5 m. Drept combustibil propunea un amestec de alcool, apă si aer lichid. Asadar – combustibil lichid. A fost primul proiect din lume al unei rachete cu rază mare de actiune cu combustibil lichid.
Pentru ceea ce vroia să facă avea nevoie de învătătură temeinică, asa că în februarie 1919 s-a înscris la Universitatea din Cluj , iar în toamnă s-a transferat la München. Cu noile cunostinte , dar si pe baza celor pe care le acumulase deja , în vara anului 1920 , a finalizat proiectul unei rachete cu hidrogen si oxigen. Cu această ocazie a ajuns si la o nouă inventie : racheta cu mai multe trepte. Treapta inferioară folosea un amestec de alcool si oxigen, iar cea superioară un amestec de hidrogen si oxigen. Era primul proiect din lume al unei rachete cu mai multe trepte si combustibil lichid bazat pe calcule numerice. A proiectat apoi o rachetă pentru cercetări meteorologice, iar în final o rachetă care trebuia să pătrundă în spatiul cosmic cu oameni la bord, fiind astfel primul care a prezentat calcule matematice referitoare la lansarea unei rachete spre Lună si aterizarea cu parasuta. Proiectul a fost prezentat ca lucrare de disertatie la Universitatea din Heidelberg, apoi, la 23 mai 1923 si la Facultatea de Fizică din Cluj. Presedintele Comisiei a fost Augustin Maior.
Despre rachete
În 1923, a apărut la editura Oldenbourg din München, cartea „Racheta spre spatiile interplanetare” care avea acelasi titlu cu lucrarea sa de disertatie. Multe dintre solutiile propuse s-au aplicat sau se aplică în prezent .Viteza optimă de lansare si traiectoria rachetei în urcare de la vest spre est, forma de clopot a ajutajelor pentru viteze mari de evacuare a gazelor, răcirea regenerativă, rigidizarea rezervoarelor de combustibil printr-o usoară suprapresiune, aterizarea cu parasuta, curătirea aerului din capsulă prin distilare. În 1925 familia Oberth s-a mutat la Medias, unde Hermann a ocupat un post de profesor de matematică si fizică la gimnaziul Stephan Ludwig Roth. Continuă cercetările , desi mijloacele financiare erau modeste, iar în 1929 apare la editura Oldenbourg cartea „ Căile navigatiei spatiale”, care a intrat în istoria stiintelor ca lucrare-model, numită de multe ori „ Biblia astronauticii”.
Povestea vietii lui Hermann Oberth a început de la fictiunea lui Jules Verne. A continuat tot cu fictiune. În 1928 a participat , în calitate de consultant stiintific la turnarea filmului „Femeia în Lună” de către studiourile UFA din Germania. Imaginile din film au prefigurat lansarea reală din 1969 a unei rachete spatiale la Cape Kennedy. Platforma rachetei, interiorul navei , desi fictiune în 1928 , erau aranjate ca în navele spatiale de azi. În acea perioadă pune la punct motorul conic si a obtinut mai multe Brevete de inventie: Propulsarea vehicolelor cu aparate reactive actionate de gazele de ejectie,Procedeu de combustie rapidă(1931).
După premiera filmului Femeia în Lună s-a reîntors la Medias ca profesor de gimnaziu dar si-a continuat cercetările cu mijloace financiare proprii. În 1932 a publicat, în revista românească „Natura” articolul „Zborul rachetelor si zborul în vid”. În acelasi an a preluat si conducerea atelierului gimnaziului unde a putut să realizeze si să experimenteze multe dintre solutiile imaginate. Hermann povesteste într-o scrisoare că a reusit să lanseze primele rachete cu combustibil lichid. Se poate spune că Mediasul a fost primul oras din care s-a lansat o rachetă. Portile spre zborul cosmic erau deschise. La Medias poate fi vizitat acum Muzeul Hermann Oberth.
Oglinda cosmică
În 1923 a conceput o oglindă cosmică capabilă să concentreze energia solară în anumite puncte de pe Pământ . Cu o fatetă individuală a oglinzii s-ar putea lumina noaptea un oras întreg, nemaifiind necesare instalatiile electrice pentru iluminatul stradal.
După 1938 au urmat ani grei pentru Hermann. Ani cu realizări profesionale dar si cu deceptii psihologice legate de atitudinea oamenilor si a oficialitătilor.
S-a stins din viată la 28 decembrie 1989 la Feucht, Nürnberg, Germania.
http://gheorghe.manolea.ro
|
Gheorghe Manolea 1/1/2012 |
Contact: |
|
|
