Gheorghe Lazăr – fondatorul învătământului în limba română.
Despre scoală , despre reformarea scolii se vorbeste si se scrie mult azi. Slujtorii scolii de azi aplică solutii sugerate sau impuse. În vremea fanariotilor învătământul se făcea în limba greacă , era accesibil numai celor cu dare de mână, iar cei ce detineau puterea imitau tot ceea ce era străin. Acestea erau conditiile când, un ardelean, Gheorghe Lazăr, a întemeiat învătământul cu predare în limba noastră.
La scoala din satul natal.
Gheorghe Lazăr s-a născut la data de 5 iunie 1779 în localitatea Avrig , situată la 25 km de Sibiu, mergând înspre Brasov, si atestată documentar încă din 1364.Părintii săi, Gheorghe si Mărie Lăzăroaie, tărani înstăriti, vroiau ca fiul lor să devină preot în sat, asa cum doreau multi săteni din acea vreme. Avea nouă ani când a început Scoala primară în Avrig , avându-l ca dascăl pe Ioan Barac cu care a păstrat legătura multi ani. S-a dovedit un elev eminent , asa că învătătorul si preotul din sat, Ioan Racotă, îl îndeamnă să continuie învătătura la Gimnaziul Piaristilor din Cluj pe care l-a absolvit în 1806.
Elev si meditator.
Doar în primul an a obtinut calificativul bine, apoi a fost declarat în fiecare an “eminent”. Mentionez că Ordinul piarist este un ordin călugăresc romano-catolic înfiintat cu scopul de a educa tineretul în spirit religios. Scoala piaristă din Cluj a fost înfiintată la data de 7 iunie 1776.
În a doua parte a studiilor , numite si gimnaziul superior, si-a îndreptat atentia în special asupra filozofiei si dreptului.Pentru a se întretine a dat lectii particulare fiului unei familii de intelectuali din Cluj, Gyulay Khun. Aici a avut acces la o bibliotecă bogată dar a întâlnit si alti intelectuali ai vremii printre care Samuel Crisianul, profesor de logică. Datorită conditiilor materiale,aproape doi ani, între 1801 si 1802 , a studiat la Gimnaziul Piaristilor din Sibiu, perioadă în care Consistoriul din Sibiu, având în vedere calitătile sale, l-a selectionat pentru a deveni propovăduitor al catolicismului. După absolvirea gimnaziului a primit o bursă de 200 florini pe an si a plecat la Viena pentru a studia teologia cu cei mai renumiti profesori.
Student la Viena.
Spiritul său analitic l-a îndepărtat de scoala religioasă rigidă si l-a îndreptat spre studiul laic al filozofiei, istoriei si matematicii.În perioada 1806-1809, când Austria a fost ocupată de armatele lui Napoleon I, Gheorghe Lazăr a lucrat ca topograf pentru acesta alături de alti studenti concentrati.Cunostintele si experienta dobândite atunci, i-au fost de mare folos mai târziu pentru as câstiga existenta, iar mai apoi la pregătirea topografilor din Tara Românească.
La Viena a publicat mai multe articole cu caracter pedagogic în care îsi expune conceptiile sale privind cugetarea liberă si admiratia pentru valorile enciclopedice, pentru conceptiile democratice.Această schimbare de atitudine a lui Gheorghe Lazăr i-a determinat pe sustinătorii săi din Consistoriul din Sibiu să nu-i mai acorde încrederea pentru a ocupa un post de preot.
Profesor de scoală elementară la Sibiu.
A functionat, timp de patru ani, între 1811 si 1815, ca profesor la o scoală elementară de teologie din Sibiu,cu un salariu de mizerie de 300 de florini pe an, venit pe care l-a avut si ca student la Viena. A încercat să tipărească unele lucrări cu carcater educativ dar a fost împiedicat. Ca urmare a mai multor nedreptăti care i s-au făcut, inclusiv evacuarea din locuinta primită în cadrul scolii , pleacă în Tara Românească.
Elaborarea planului de organizare a scolii în Tara Românescă.
La recomandarea fostului său învătător din sat,Ioan Barac, stabilit între timp la Brasov, este primit de logofeteasa Cantica Bărcăneasa ca învătător particular pentru fii săi. Îl suie în caleasca sa si îl trece muntii în Tara Românească, bazându-se si pe faptul că era rudă cu Grigorie Dimitrie Ghica, devenit ulterior Domn al Tării Românesti.
A lucrat ca inginer topograf pe mosia banului Constantin Bălăceanu care avea si atributii privind coordonarea scolilor din Tara Românească. Împreună cu Iordache Golescu, cu Ioan Văcărăscu , cu mitropolitul Dionisie au pus la punct un plan amplu de organizare a scolii pe trei grade, începând cu scoala primară, apoi învătământul mediu si continuând cu învătământul superior, universitar. Datorită reputatiei de inginer si geometru pe care si-o câstigase în capitala tării, Gheorghe Lazăr are sansa “să prezinte personal în Divanul cel mare al tării, în fata Domnitorului si în fata dascălilor de la Academia grecească din Schitul Măgureanului, planul său de organizare a unei Academii cu stiinte în limba română , cuprinzând scolari de la cei “ de tot nestiutori” pînă la matematicieni virtuosi, filozofi si juristi....”
Divanul tării a discutat acest plan aprope trei luni , dar la data de 6 martie 1818 a aprobat planul propus de Gheorghe Lazăr.
Prima scoală românească la Sf.Sava.
La 24 martie 1818, a început activitatea didactică cu predare în limba română la Scoala de inginerie hotarnică românească. Localul, desi situat în centrul Bucurestiului, fostele chilii ale mănăstirii Sf. Sava, era impropriu pentru o scoală. . Elevii acestei scoli erau copii micilor meseriasi si ai târgovetilor. Cei cu dare de mână mergeau în continuare la scolile grecesti.
Gheorghe Lazăr a elaborat mai multe manuale prin care a contribuit la crearea terminologiei stiintifice si tehnice în limba română. Se aminteste “Aritmetica matematicească” si “Trigonometria cea dreaptă”, adică trigonometria plană. I s-au alăturat si alti cărturari : Eufrosin Poteca , Ion Eliade Rădulescu. A introdus discipline noi precum geometria, filosofia, geografia, gramatica.
Scriind noile manuale , prin traducerea sau compilarea celor utilizate în Europa, Gheorghe Lazăr a contribuit la crearea terminologiei stiintifice si tehnice în limba română. Termeni precum adunare, scădere, înmultire, împărtire, latură, triunghi, sin , cosin, punct, linie,poligon, trapez au fost introdusi de Gheorghe Lazăr si îsi păstrează forma si azi. Desigur, alti termeni au suferit schimbări radicale , altii s-au pierdut în timp, asa cum se întâmplă, de altfel si astăzi.
În felul acesta, Gheorghe Lazăr a demonstrat că limba română poate fi folosită pentru a transmite cunostinte de bază, cunostinte ingineresti dar si cunostinte de filozofie, disciplină considerată, la vremea respectivă, piatra de încercare a unei limbi superioare care poate fi folosită în învătământul universitar.Până la înfiintarea scolii de la Sf.Sava, numită de Gheorghe Lazăr “Academia cu stiinte”, filozofia era predată numai în limba greacă la Academiile domnesti la care nu aveau acces decât cei privilegiati.
„ Cititorule, Ce esti am fost, Ce sunt vei fi, Găteste-te dar”
În primăvara anului 1823 s-a îmbolnăvit si a simtit că nu mai are mult de trăit asa că l-a chemat pe fratele său, Onea –numit si Oancea, să vină cu căruta la Bucuresti si să-l readucă în satul lor, Avrig. După câteva luni, la 17 septembrie 1823 s-a stins din viată si a fost înmormântat în curtea bisericii ortodoxe, nu departe de casa în care s-a născut. Avea 44 de ani. Pe cruce este gravat un epitaf scris de Gheorghe Lazăr : „ Cititorule, Ce esti am fost, Ce sunt vei fi, Găteste-te dar”
După 63 de ani de la moartea sa , în 1886, a fost amplasată în Bucuresti o statuie a lui Gheorghe Lazăr si un bust în Avrig, localitatea în care s-a născut, iar în 1973 a fost amplasat si la Sibiu un bust din bronz
http://gheorghe.manolea.ro
|
Gheorghe Manolea 12/18/2011 |
Contact: |
|
|
