Din presa de altădată ( 68 ) : Propile literare anul III – nr 18 - Marea Adunare Natională de la Alba Iulia
(18 Noiembrie, st.v. 1 Decembrie st.n. 1918 )
Onorată ADUNARE NATIONALA,
Marele Sfat, în sedinta sa din 7/20 Noiembrie, a hotărît convocarea MARII ADUNARI NATIONALE a natiunii unitare române din Ungaria, Transilvania si Banat. De loc, mai potrivit am aflat Alba – Iulia, această Mecă a neamului romînesc, unde zac moastele celor mai mari martiri nationali, loc sfînt pentru întreaga natiune romînă, loc udat de sfînt sînge al martirilor Horia, Closca si Crisan.
Fratilor, sunt momente înăltătoare, istorice acestea. Cine dintre noi ar putea găsi cuvinte pentru a zugrăvi tabloul viu pe care l-a văzut în zilele de azi si pentru a interpreta sentimentele noastre de acuma ? Nu mă voi ocupa acuma de trecutul nostru de suferinte.
Poate un glas mai chemat va istorisi mai tîrziu suferinta noastră. Mă mărginesc aici numai la cei patru ani si jumătate de război năpraznic, dar cu sfîrsit înăltător pentru popoarele dezrobite. Romînii au plecat de la vatra lor părintească, au fost luati si tineri si bătrîni si, dacă a mai rămas cineva acasă, ca si voi, a fost dus si el în Galitia sau în Siberia si cine a avut numai două mîini de muncă, si acela a trebuit să se ducă.
Au rămas acasă numai orfani plini de jale si lacrimi. si noi nu stiam ce se va întîmpla cu neamul nostru. Conducătotii puterilor centrale au început războiul prin minciună si l-au continuat iarăsi prin cea mai sfruntată minciună....si asa au început prigoana împotriva noastră. Din părtile Banatului si din părtile mărginase ale Ardealului, au fost dusi cei mai distinsi fii ai neamului nostru si internati sau aruncati în închisoare. Acesta a fost preludiul intrării mamei noastre Romînia în război.
Bunii si înteleptii nostri frati din România n-au mai putut suferi durerea fratilor lor din Transilvania, Ungaria si Banat si au trecut muntii să ne salveze, să ne scoată din robia seculară. De atunci a început golgota neamului romînesc.
... Nu e în istoria mondială o tragedie mai mare ca aceea a neamului nostru, risipit prin atîtea meleaguri. Avem frati în Valea Timocului, în Basarabia, Bucovina, în Ardeal si în Romînia.... Fratilor, desi frumoasa Romînie care a sărit în ajutorul nostru a fost învinsă prin forta cea mai barbară, desi mica Romînie a trebuit să sufere pierderi foarte mari, nici noi, nici fratii din Romînia nu regretă deloc că Romînia a intrat în război, că astfel ni s-a dat prilej să realizăm azi Unirea.
Momente senine au intervenit pentru neamul românesc cînd au intervenit în război Statele Unite si marele Wilson a venit să facă legi noi pentru viitoarea rînduire a popoarelor. In glasul lui, am auzit pentru prima oară, vestea cea bună a apropiatei eliberări a tuturor popoarelor...... Faptele minunate ale Antantei, ale glorioasei natiuni franceze, împreună cu ale nobilei Anglii si ale dulcii noastre surori, Italia – si întărite de puterile tinere ale Americii, au dus steagul la victorie. Incă de acum cîteva luni, am simtit că se cutremură ceva din nelinistea dusmanului, am simtit că se pregăteste o vreme epocală pentru neamul nostru.
Ca printr-o minune cerească, s-a surpat alianta de minciună a puterilor centrale, acest putregai întemeiat pe cele mai josnice interese personale. Comitetul Partidului National Romîn si-a spus la timp potrivit cuvîntul său în parlamentul ungar. Prin rostul deputatului Vaida, am adus la cunostinta Lumii si asupritorilor nostri că noi voim să ne folosim de dreptul nostru de a dispune singuri de soarta noastră, precum si hotărîrea de a ne despărti de natiunea maghiară. Am declarat, la 14 Octombrie, că nu recunoastem parlamentul si guvernul ungar ca reprezentant al intereselor noastre. După aceasta, vin evenimentele cu o iuteală zguduitoare.
Un glas lămurit ne-a venit din America, prin solia lui Lansing, care a făcut să tresalte toti de bucurie. Am plîns de bucurie, am jucat ca tinerii ! Prezidentul Americii, prin solia lui Lansing, ne-a adus la cunostintă că jertfele României sunt cunoscute, că recunoste aspiratiile noastre de a forma o unitate nati-onală.
Această unitate ne-o asigură America si cele zece milioane ale Antantei. Cele ce au urmat după solia lui au fost o dezvoltare logică a evenimentelor.... Credem că am fost mandatari cinstiti ai vointei poporului si credem că am făcut bine ceea ce am făcut.
Cu fruntea ridicată, am făcut un pas mai departe si am publicat Manifestul către Popoarele Lumii în care declarăm că vrem să formăm un stat deosebit, să ne despărtim de Ungaria si că nimic în lume nu ne va putea împiedica de la aceasta. Fratilor, cu acest Manifest, Comitetul National si-a îndeplinit misiunea către nati-unea romînă ; acum sunteti chemati voi, reprezentantii poporului român, să luati hotărîrea definitivă.
(Strigăte entuziaste : Voim unirea, unirea tuturor românilor, România una si nedespărtită !)
In urmă, d-l Pop a salutat pe reprezentantii României, Basarabiei, Bucovinei si pe refugiatii romîni reîntorsi în Ardeal.
Aplauze furtunoase subliniază cele din urmă cuvinte ale oratorului. .
N.O. discursul d-lui dr. St.Ciceo Pop
|
discursul d-lui dr. St.Ciceo Pop 11/27/2011 |
Contact: |
|
|
