O halima ... dar mai modernă
Acest tânăr cowboy român din Arizona, adică scriitorul Octavian Curpas, vine pe piata literară cu o carte originală. Abia de-am lăsat volumul din mână. M-am întors la prima pagină de mai multe ori. Si afirm că lucrarea este de fapt o dibace însiruire de sarade de mare tâlc, temporare si atemporare, puse cu abilitate în gura eroului principal...nea MITICĂ. Citind, m-am gândit mereu la O MIE UNA DE NOPTI, a lui Eusebiu Camilar. În HALIMA sa, scriitorul mai vechi ne-a oferit un însiră-te mărgărite de o frumusete incontestabilă, care nu ne-a lăsat să dormim nopti în sir, ca pe sultanul împricinat.
Eu as spune că Octavian Curpas ne-a explodat sub priviri o bombă cu reactie în lant, care-l domină si acaparează total pe cititor, din scoartă în scoartă. Scriitorul a sesizat si el că taica-romanul românesc a ajuns la un trist apogeu, că a fost compromis si abandonat, mai exact - că n-a mai putut să functioneze odată cu instaurarea comunismului si începerea realismului socialist, atât de vătămător. Si cât de greu se făcuse la noi saltul calitativ de trecere de la nuvelă la roman!
Asta o stiu mai bine Cezar si Camil Petrescu, N.Filimon, Sadoveanu etc. Acest mare fenomen literar a fost ideal sculptat în GHEPARDUL lui Giuseppe Lampedussa. Nu-i asa că vă trec fiorii?! La noi, descrescenta si atrofierea literară a tuturor genurilor literare si-a mai prelungit agonia. Dar punctul final l-a pus Petre Dumitriu care a scris bine, dar RĂU GÂNDIT,romanul VÂNĂTOARE DE LUPI.Si lacuna, ca ori ce năpastă, s-a întins pe toată zodia realist-socialistă. Iar prin acest întuneric infertil...literatura de bună calitate a stagnat.
Din afara tării, din exilul pe care nu noi ni l-am ales, au dăinuit pe Ursa-Mare a marii literaturii românesti câtiva bravi, dar nu au salvat-o de la naufragiu. Să ne gîndim la Eliade, Cioran, Virgil Gheorghiu...Din boxa românească ne-a mai mîngîiat un Fănus Neagu, cu ÎNGERUL A STRIGAT, Teodor Mazilu, cu DRUMUL CÂINELUI, sau experimentul enigmatic al lui M.H. Simionescu cu INGENIOSUL BINE TEMPERAT.
Apoi, după INVOLUTIA din 1989 s-a alunecat în zodia defăimătoare a unor patapievici si alti leprosi, bine instruiti dar de intentii criminale, care au denigrat si defăimează mereu natiunea, frumoasa si traditionala literatură românească.
Alături de cei lucizi a sesizat fenomenul distructiv si Octavian Curpas. Aveam si avem nevoie de o literatură nouă. La acest ham greu s-au îngămat prin Canada câtiva scriitori cu care ne dăm bună ziua prin cotidian. Si mă rezum doar la perimetrul canadian fiindcă scriitura mea nu se propune a fi o teză de doctorat. Semnalul de alarmă l-a tras, debutant atunci, scriitorul Alex Cetăteanu cu UN ROMÂN ÎN CANADA - o carte de referintă pentru exilul românesc si un ghid, dacă vreti, pentru prezumtivii români dornici de exil. Din Tară ni s-a alăturat si nou-venita la Montreal, tânăra scriitoare Felicia Mihali, cu a ei TRILOGIE. Dar să nu-l uit pe profundul gânditor Mircea Gheorghe, care ne-a oferit PARTIDA DE CANASTĂ, precum si alti cavaleri atentatori pozitivi la înoire.
Dar nici în proză si nici în poezie pământul nu s-a scuturat din tâtâni iar marile ecouri nu s-au lovit încă de toartele cerului. Se caută si se tot caută un nou stil de literatură! Alături de Octavian Curpas ne dorim un personaj extrem al literaturii de azi, măcar din exil, care să ne fie drag, să ne uimească, pe care să-l zidim în memoria mileniului - si el foarte tânăr. Asa cum a fost odinioară PĂCALĂ al nostru, bravul soldat Sweik, al cehilor, sau un năstrusnic ingenios precum rusnacul Ostap Bender. Un exemplu de mini-mare scriitură a propăvăduit în Rusia lui Lenin minunatul Zoscenco. Vă mai amintiti de GALOSUL, cartea cu mini schite prin care autorul a batjocorit bolsevismul si pe bolsevici ghiar la ei acasă, luându-i în zeflemea sub nasul politrucilor si al cenzurii?! Ei, bine, cam cu o astfel de carte intră în ring scriitorul Octavian Curpas, românul american din Arizona. Si pot spune că acest cutezător si-a ales bine locul potrivit pentru tentativa si aventura literaturii lui. Să nu-i ziceti cărtii sale un roman fiindcă v-ati însela. Este vorba despre o carte cu mini istorioare foarte profunde, schite si povestiri adunate pe itinerariul vietii si redate nouă cu onor. Eu, mai poetic si mai metaforic o numesc o tolbă cu sarade. Chiar dacă năstrusnicul, sugubătul, sobrul si profundul Dumitru Simu, recte nea MITICĂ, a fost si este un personaj viabil, pe care, siameză, se structurează clar-viziunea scriitorului, dibăcia lui portretistică, precum si puterea de investigatie prin oceanul nemărginit al emigratiei tragi-comice, uneori hazlie dar foarte tragică în general.
As putea pune aici punct dar n-o fac. Fiindcă trăgînd o linie între scriitorul român din Arizona, România de acasă si subsemnatul, rezultă un itinerar nou, pe care ne înfrătim ideile - o ratiune comună, o logică îmbrătisată de un destin nou. Între timp, si literaturile de trei bani trîmbitează. Dar la antipod se asează creatia literară a lui Octavian Curpas, care izvorăste dintr-un laborator tânăr în care introspectia domină, îsi spune cuvântul. De fapt citim o mini-odisee, în care rătăcesc sufletele unor români. Dar o lume nu chiar fascinantă ci doar provocatoare de conflicte. Autorul descoperă OAMENI si se aprofundează în ei. Printre marile adevăruri dogmatice. El îsi alintă personajele cu biciul condeiului si ni-i aduce sub priviri ca pe niste sfinti în care ne recunoastem. De fapt scriitorul mulează în manieră personală, irezistibile traditii de comportament al rătăcirilor de sine. Că numai meteahna scrisului poate să ne întoarcă în amonte până la sorgintea
neamului nostru.
Identitatea ortodoxă a prozatorului se face vizibilă prin minunatele portrete literare realizate aparent fugar. Cum dar ati vrea să scrie un scriitor altfel de cum o face acest Octavian Curpas? As mai putea afirma că în scriitura sa germenul de sacru rămîne nealterat. Totusi, alături de tânărul scriitor, chiar si subsemnatul vă recomandă exilul de acasă. Nu vă luati de piept cu desertul si desertăciunea imigratiei!
...Afară plouă ca în bărăganul sufletelor noastre. Dar Dumneavoastră ce mai faceti? LECTURĂ PLĂCUTĂ!
Montreal
|
George Filip 10/20/2011 |
Contact: |
|
|
