Alexandru Buia si grădina botanică din Craiova
Despre Grădinile botanice.
Grădina botanică este , azi, o institutie de cultură si un spatiu de relaxare pentru populatie. Ca institutie de cultură,ca institutie de cercetare a apărut încă din antichitate , grădina botanică fiind “laboratorul” în care medicii cultivau plantele de care aveau nevoie în tratarea bolnavilor.Apoi ,în perioada Renasterii, grădinile botanice au fost organizate pe lângă universităti, pentru studiul stiintelor naturale,pentru aclimatizarea speciilor exotice, iar mai nou pentru conservarea speciilor amenintate cu disparitia.Se poate spune că o Universitate care are o grădină botanică este o institutie de nivel mondial. În lume sunt cca 800 de grădini botanice, în întelesul actual de organizare si functionare, dintre care 9 sunt în România:Arad, Bucuresti, Cluj-Napoca , Craiova,Galati, Iasi, Jibou- Sălaj, Tg.Mures, Tulcea. Grădina botanică de la Craiova a fost ctitorită de Alexandru Buia, profesor la Facultatea de Agronomie din Craiova.
Putină istorie.
Oltenii si-au dorit o Universitate. Să ne reaminitim de Nicolae Bălcescu si de actul constitutional, numit Proclamatia de la Islaz , citit la 9 iunie 1848 de către Ion Heliade Rădulescu si care prevedea „instructiune egală”, iar apoi o Universitate în Bucuresti si la Craiova.Au trecut o sută de ani si dorinta oltenilor a devenit realitate. Legea nr.138 pentru înfiintarea si organizarea Universitătii din Craiova si Eforiei ei , votată de Adunarea Deputatilor în sedinta din 5 aprilie 1947 si promulgată de Regele Mihai I la data de 21 aprilie 1947 prevedea , printre altele, înfiintarea Facultătii de Agronomie care si-a deschis portile în ziua de 29 martie 1948. Unul dintre primii profesori ai Facultătii de Agronomie din Craiova a fost Alexandru Buia.
Scurtă biografie
Alexandru Buia s-a născut la data de 23 martie 1911 în localitatea Sângeorz-Băi, mai demult Sîngeorzul Român, o localitate frumoasă , situată pe malul Somesului Mare .Localitatea este atestată documentar din 1245, când purta numele de Sanct Gurgh . A apartinut din 1762 pînă în 1851 Districtului Grăniceresc Năsăudean, cunoscut si sub numele de Al doilea Regiment Valah de Infanterie Grănicerească nr.17. Se pare că numele localitătii provine de la Sfântul Gheorghe , sărbătorit la începutul fiecărei primăveri, când localnicii urcau cu oile la păsunat. A fost al zecelea copil dintr-o familie cu unsprezece copii .A urmat Liceul din Năsăud, a cărui clădire a fost construită în 1888 si la a cărui fondare a contribuit si bunicul academicianului Grigore Moisil.Pe perioada studiilor liceale a primit o bursă din fondurile grăniceresti.A absolvit liceul în 1929. Profesorii l-au remarcat si l-au comparat cu alt om important al locurilor năsăudene, Florian Porcius ( 1816-1906) , unul dintre cei mai de seamă creatori ai terminologiei botanice românesti, membru al Academiei Române din 1882. Poate de aceea l-au îndemnat să se înscrie la Academia de Înalte Studii Agronomice din Cluj.Poate si pentru că un alt ilustru năsăudean, Iuliu Prodan, profesor la catedra de botanică descriptivă si fitopatologie de la Academie , fusese profesor secundar la Liceul din Năsăud.
Si aici a fost remarcat pentru sârguinta cu care învăta, pentru altruismul manifestat în toate împrejurările, pentru calitătile de organizator si orator. Asa se face că ,în perioada studiilor universitare , a devenit Presedinte al Asociatiei Studentilor din Centrul Universitar Cluj si a participat, în 1934, la Congresul International al Studentilor tinut la Venetia.
La terminarea studiilor universitare, în 1934, a obtinut diploma de inginer agronom cu distinctie si a fost numit asistent la catedra de Botanică si Fitopatologie, condusă de profesorul Iuliu Prodan. Sub îndrumarea acestuia îsi elaborează teza de doctorat cu titlul „ Cercetări asupra Cuscutelor din România” , sustinută în 1938 si publicată un an mai târziu, în 1939.O lucrare valoroasă, continuată mai apoi în cercetările sale, în cadrul căreia a descoperit mai multe unităti sistematice noi pentru stiintă si care îi poartă numele. Iată numai câteva: Cuscuta basarabica Buia, Cuscuta prodani Buia.Această lucrare îl situează printre putinii monografi din lume ai genului Cuscuta dar l-a recomandat, stiintific vorbind, pentru ocuparea, în 1940, a postului de profesor suplinitor la Catedra de Botanică sistematică,anatomie si fiziologie vegetală, iar apoi, în 1943 ca profesor titular. În acea perioadă a elaborat si publicat, în 1948, cursul de „Botanică sistematică”. Calitătile sale profesionale si de bun organizator l-au propulsat, de asemenea, din 1945, în functia de Decan al Facultătii de Agronomie din Cluj,
Era o personalitate cunoscută în lumea botanistilor când, în 1948, a fost solicitat de Ministerul Învătământului Public să vină la Craiova pentru organizarea Institutului Agronomic si dezvoltarea învătământului botanic, a învătământului agronomic în Oltenia. Acum, după mai bine de saizeci de ani de la începuturile învătământului agronomic la Craiova, se poate spune că profesorul Alexandru Buia si îndeplinit cu brio misiunea de apostolat.
A editat monografia „ Flora Olteniae Exsiccata”.A publicat, în 1961 si 1962 , „Elemente de morfologie vegetală”, cursul de „Morfologia plantelor”, a participat la elaborarea mai multor monografii, apărute după decesul său. Este vorba de tratatul de „ Botanică agricolă” , apărut în 1965, de cursul „Botanică” apărut în 1967 sub coordonarea lui Mihai Răvărut, de „Flora mică a României” , lucrare coordonată de magistrul său, Iuliu Prodan si care a apărut în trei editii: 1958, 1961 si 1966.
Din 1955 si până în 4 octombrie 1964 , când a trecut în nefiintă a fost Rector al Institutului Agronomic „Tudor Vladimirescu” din Craiova .
Grădina Botanică – Alexandru Buia.
Una dintre realizările de primă importantă ale profesorului Alexandru Buia a fost Grădina Botanică. Nu trebuie să uităm că a venit de la Cluj unde scoala de botanică are rădăcini puternice. Alexandru Buia, ca de altfel toti marii botanisti, stia că fără o grădină botanică si un herbar stiintific nu se poate asigura un învătământ superior de nivel mondial. Înfiintarea Grădinii Botanice din Craiova a fost rezultatul implicării mai multor persoane cu putere de decizie din Craiova si din regiunea Oltenia,a fost rezultatul implicării afective a cadrelor didactice, a studentilor si a salariatiilor Institutului Agronomic, dar persoana catalizatoare a acestor energii a fost profesorul Alexandru Buia.Mai întâi s-a obtinut aprobarea Ministerului Agriculturii, care a asigurat si finantarea initială a lucrărilor de amenajare.Apoi, administratia locală, prin Decizia din 29 august 1952 a repartizat Institutului Agronomic terenul Parcului „ 7 Noiembrie- Fântâna Jianu”.Profesorul Buia s-a implicat direct în elaborarea proiectului de amenajare a Grădinii si a prevăzut toate sectoarele unei grădini botanice universitare.Terenul intial era plat,iar pentru crearea conditiilor ecologice a fost necesară amenajarea unui microrelief specific cu înăltimi cuprinse între 1,5 si 30 m. Mai mult, folosind apa colectată din izvorul fântânii Jianu , construită de Hagi Stan Jianu în jurul anului 1800, s-au amenajat 3 lacuri , cu o suprafată totală a luciului de apă de 0,3 ha. Această amenajare a permis cultivarea de specii autohtone si exotice,erbacee si lemnoase.
O componentă importantă o reprezintă Herbarul. S-a început cu herbarul cumpărat de la familia Borza, format din 10.000 de coli editate si a fost completat cu herbarul profesorului Buia, compus din cca. 20.000 de coli cu plante presate, colectate din aproape toate regiunile tării si determinate de acesta.Pe aceste coli a rămas, ca mărturie, scrisul holograf al profesorului Buia.
În data de 13.03.2002, Colegiul Senatului Universitătii din Craiova, ca dovadă de apreciere postumă a activitătii profesorului Buia, a hotărât ca Grădina Botanică din Craiova să poarte numele ctitorului său, „ Alexandru Buia”.
.
http://gheorghe.manolea.ro
|
Gheorghe Manolea 10/16/2011 |
Contact: |
|
|
