De vorba cu Martin Frei - medic, poet, eseist si pictor
În urmă cu peste o decadă, fiind în Germania unde m-am întâlnit cu reprezentanti ai diasporei românesti, am avut prilejul să-l cunosc pe Dr. Martin Frei. Impresiont de pluritatea activitătii sale profesionale ca medic, poet si eseist, l-am rugat să-mi încredinteze una din poeziile sale pentru a fi publicate în Statele Unite de către ziarul Meridianul românesc. De atunci, evolutia activitătii sale a cunoscut o ascensiune dramatică. La gama largă de preocupări s-a adaugat încă una căreia în ultimii ani Dr. Frei i-a dedicat o mare parte a timpului său: pictura.
În dorinta de a prezenta publicului din SUA si Canada, personalitatea actualului pictor, m-am adresat din nou Dr. Frei pentru a-l ruga să-mi răspundă la câteva întrebări.
A.B.: Dnule Martin Frei, vă rog să vă prezentati personal celor dornici să vă cunoască activitatea creatoare în domeniul artei cu care cuceriti Europa.
M.F.: M-am născut la Galati; după terminarea liceului, am urmat Facultatea de medicină din Bucuresti. După circa 7 ani de stagiu la tară, am dobîndit un post de cercetător în clinică, în Bucuresti.
Treptat lărgindu-se sfera activitătii medicale în cercetare si activitate didactică, mi s-a atribuit în cadrul Spitalului Clinic Fundeni responsabilitatea unui mic centru de nephrologie (diagnostic si tratament al hypertensiunii arteriale si a bolilor de rinichi), înzestrat cu modeste posibilităti de hemodializă.
În anul 1975 am părăsit România si m-am stabilit în Germania occidentală.
După 2 ani, după absolvirea examenelor de echivalare, mi s-a încredintat conducerea unei clinici de Nephrologie cu o importantă înzestrare tehnică si de personal; activitatea de cercetare stiintifică si didactică ca si de transplant renal fiind coordonată de Universitatea din Marburg. Această activitate mi-a confirmat calificarea atît pe plan national german, cît si international.
A.B.: În activitatea Dvs. cînd a fost momentul în care ati simtit dorinta de a vă exprima prin rimă, formă si culoare ?
M.F.: Spre vîrsta de pensionare, impulsuri literare cu care m-am confruntat încă din perioada studentiei, se făceau mai des resimtite si pe lîngă mici povestiri în proză, amintirea afirmatiei lui Ovidiu: et quod dicere versus erat (si tot ce încercam să spun era vers), s-au adunat mici poezii. Treptat, numărul micilor, poate la început naive poeme, s-a înmultit si astfel s-a impus, aproape de la sine, o selectare.
Un prim succes a unei poezii intitulată Mugurii, a fost publicată într-o revistă de Limbă română în SUA si a atras atentia editurii ARGO din Bonn, condusă de poetul de exceptie, regretatul, Alexandru Lungu. Poemele pe care le trimiteam editurii, treptat s-au înmultit si concomitent, critica a recunoscut o densificare a valorii lor lirice.
Separate de un interval de un an au apărut trei plachete de poezie, modest apreciate în tară si pozitiv - stimulativ criticate în revistele de Limbă română din Germania si SUA.
Eseistica tematizată de realitătile politice a periodei parcurse s-a concretizat prin mai multe conferinte si publicatii ale ARA (Academia Româno Americană) si o lucrare publicată în România : „De La Utopia Socialistă la National Socialism”
Paralel am început să-mi caut modalităti de exprimare în arta plastică.
Debutul marcat de folosirea Aquarelelor s-a verificat a-mi fi impropriu si ca atare am renuntat fără multe ezitări.
Folosirea modalitătilor de alb-negru în conturarea formelor în miscare au fost
dintr-un început încurajatoare; în acest sens, ultima plachetă de poezie a apărut cu ilustratia proprie si s-a bucurat de un succes satisfăcător.
Valoarea formelor colorate, mi-au relevat existenta unui nebănuit potential, care a dat setei mele de exprimare grafică noi si interesante accente.
Un prin număr de peste 50 de tablouri produse într-un interval de un an, s-a bucurat de successul expozitional al tablourilor selectate la Bonn. Concomitent publicarea unui album intitulat „Fascinatia Culorii” s-a bucurat deopotrivă de un neasteptat succes.
A.B.: Urmărindu-vă creatia în domeniul picturii din ultimima decadă pot spune fără nici o ezitare că am fost fascinat de formele si policromia culorilor pe care le folositi. Care sunt elemente de inspiratie a tematicii abordate în varietatea de picturi pe care le relizati ? Aveti vre-o tematică preferată ? Dacă ati fi solicitat să vă definiti singur stilul creatiei Dvs. care ar fi acesta?
M.F.: Obiectivul stilistic si de inspiratie, se plasează între nonfigurativ si abstract. Această atitudine conceptuală, din fericire, nu era si nici nu este îngrădită de ziduri betonate. Grafica mea, fără a neglija valoarea estetică din planul comunicării, foloseste subtil o critică a unor elemente sociale aberante. Grafica mea prezintă structuri ce amintesc de corpul omenesc, cărora le lipseste capul. În locul capului am introdus niste pălării care prin atractivitatea formelor lor colorate, dau imaginei valoarea unei fine ironii. In prezentarea imaginilor figurative determinate de nevoia unei armonii coloristice, folosesc imaginea unor păsări cu un penaj atractiv colorat.
Tot pe plan figurativ, pentru a promova plastic elementul satiric sau ironic folosesc prezentarea unor forme de viată ce pot aminti mici brotaci care fără membre sugerează miscarea; aceasta este mai mult mimică si mai rar pantomimică. Diferenta dintre păsări ca expresie a trăirii într-o libertate absolută si aceste ultime structuri plastice, este dată consecvent de admiratia mea pentru creaturile zburătoare ale azurului ceresc.
A.B.: Istoria artelor cunoaste zeci de scoli si curente cărora li s-au atasat prin genul creatiei lor majoritatea pictorilor. Desigur multi dintre ei au făcut exceptie si
prin genul picturii au devenit deschizători de noi drumuri, de noi curente si au rămas deosebiti fată de ceilalti. Care ar fi segmentul artistilor plastici cărora considerati că v-ati alinia si care ati considera că v-ar putea reprezenta în general stilul Dvs. propriu?
M.F.: La această întrebare vă răspund prin analiza critică făcută de pictorul si sculptorul Radu Anton Maier, care este si se reafirmă ca o instantă de prestigiu international al artei plastice, si care spunea:
„Dificultatea de a-l introduce pe Martin Frei într-un curent sau o miscare artistică atrage după sine o întreagă retea de concluzii. Frei nu este „încărcat” cu balastul unei „scoli”, nu poartă sigiliul unui „maestru” si în consecintă este greu de comparat. Culoare, este pentru Martin Frei nu numai un instrument, cu care artistul îsi creează lumea pe care ne-o propune, ci o dimensiune, în care aceste „lumi” sunt situate; deoarece coordonata-soclu a acestor „lumi” ale lui Frei este fără îndoială Culoarea. Forma, ca atare,- care ar trebui (după canoanele clasice) să fie vehiculanta încărcăturii de culoare - este, la Frei, de fapt subordonata universului cromatic pe care ni-l propune artistul.
A.B.: Domnule Frei, vă rog să-mi spuneti si prin mine celor interesati în activitatea Dvs. ce aveti pe agenda dvs. de lucru pînă la sfârsitul acestui an ?
M.F. : Pregătesc o expozitie la Muenchen cu noile mele tablouri ce se va deschide în luna noiembrie 2011. Încă nu am o dată exactă, întrucît agentul meu se preocupă de negocierea sălii
si a datei deschiderii vernisajului.
A.B.: Multumindu-vă pentru timpul pe care mi l-ati acordat, vă urez mult succes pe mai departe în această activitate deosebit de frumoasă pe care o desfăsurati si sunt convins că multi dintre cititorii acestui interviu vor fi interesati de a vedea lucrările Dvs. Vă rog să-mi indicati website-ul unde oricine ar putea vedea creatiile Dvs.
M.F. : Si eu vă multumesc pentru atentia pe care mi-o acordati si urez tuturor celor
interesati o vizionare plăcută.
Websit-ul meu: http://www.martin-frei.de
Pentru Observatorul
Dr. Alex Berca Annapolis, MD USA
|
Alex Berca 10/8/2011 |
Contact: |
|
|
