Tablete pentru prieteni : Scleroza vasculară-boala secolului
Mortalitatea si cauzele ei au fost o preocupare constantă a oamenilor; constiintza că viatza lor este finită si ca moartea este cauza întreruperii firului vietzii i-a făcut pe oameni să caute motivele care duc la acest deznodământ; asa se face că oamenii de stiintă au ajuns la concluzii destul de surprinzătoare de când au început să se preocupe de această problema. Astfel, de exemplu, acum ceva mai mult de 100 de ani în Paris vârsta medie a mortalitătii era de 46 de ani si cauzele care o provocau erau diverse, începând cu boli infectioase, alcooolism, sifilis si terminând cu strock-uri -numite atunci apoplexii-si traumatisme.
Spre deosebire de acea periodă, statisticele contemporane în lumea vestică documentează că azi media de vârstă a crescut simtitor, in jur de 78-80 de ani pentru bărbati si 84 pentru femei, cu perspectiva de a ajunge aproape de o suta de ani în viitorii 25 de ani.
Pe de altă parte, cauzele mortalitătii s-au modificat si ele si oarecum s-au restrins, bolile cardio-vasculare si cancerul prezentând cea mai ridicată frecventză.
De ce acestă crestere în domeniul bolilor vasculare?
Sunt doi factori incontestabili care au fost incriminati: factorul genetic este unul din ei pentru că există familii în care evenimente legate de accidente vasculare se pot identifica în 2-3 generatii succesive ; cauza exactă este numai suspectată si este legată de calitatea colesterolului determinată genetic, anume de modul în care celula hepatică întervine în metbolismul acestei grăsimi si, pe de alta parte, de modul în care macrofagele -celule ale sângelui care participă la formarea plăcilor de pe peretii vaselor-se încarcă cu colesterol "rău" de tip micro-LDL( spre deosebire de macro- LDL care nu se infiltreză în macofage si care deci nu participă la formarea si cresterea plăcilor vasculare; această diferentza în încărcarea macrofagelor ar explica de ce sunt indivizi care au colesterol ridicat dar nu fac accidente vasculare) .
Un alt factor încriminat este hipertensiunea arteriala idiopatica sau legată de stress -social sau personal; hipertensiunea duce la constrictie vasculară care încetineste circulatia si constitue un factor hidrodinamic favorabil acumulării de celule si factori ai coagulării care contribue la cresterea plăcilor vasculare; stressul pe de altă parte declansează producere de hormoni ai glandei suprarenale si a hipofizei care contribuie la constrictia vasculară.
Consecintza actiunii acestori factori la nivelul peretelui vascular este constituirea unei leziuni care se numeste placa vasculară; acesta poate creste încet în timp rămânând asimptomatică pîna când ajunge să încetinească sau blocheze trecerea sângelui prin vas-generând angina pectorală sau înfarctul coronarian- sau se poate rupe, în care caz genereaza fragmete -emboli-care sunt proectate în circulatie si ajung în creer producînd strok-uri prîn blocaj încoronare producînd înfarct miocardic, în arterele periferice producând ischemie acută , în intestine producând infarctul întestinal, etc.
Cardiologia prin anticoagulare, radiologia investigativă prin angioplastie si chirurgia vasculară prin by pass, embolestomii, etc. constiute arme puternice de luptă contra vasculopatiilor obstructive si succesele lor sunt strălucite; împreună au reusit să salveze sau să prelungească mii de vietzi.
Dar problema mai importantă este aceea de a preveni aceste boli ale vaselor; constatarea că în tzările asiatice sau africane astfel de boli nu sunt întâlnite a deschis calea cercetării factorilor de nutritie în cauzalitatea acestor boli; dar din acest punct de vedere nu există încă unanimitate: unele păreri care se conturează sunt că dulciurile, grăsimile, uleiurile, ouăle, carnea de porc si vită trebuie excluse din alimentatie si păstrat din abundentă vegetalele, pestele de 2 ori pe săptămână si eventual carnea de pasăre o data pe săptămână. Dar tot asa de just este a recunoaste că practic este imposibil de a se aplica acestă dietă copiilor hipercolesterolemici si adultilor angajati în munci fizice grele; problema nutritiei deci în aceste boli rămâne deschisă.
Rezultă că bolile vasculare sunt inamici perfizi pentru că actioneaza de cele mai multe ori silentios, fără a produce simptome, dar odata desclansate, manifestările devin violente si pot omorî rapid individul dacă nu sunt depistate în timp util.
Sept.2011/ Toronto
|
Dr. Dinu Dimitriu 9/7/2011 |
Contact: |
|
|
