Ilie Murgulescu
Din timp îm timp,apare în lumea noastră câte un tânăr cu o fortă intelectuală remarcabilă.Unii provin din familii de învătători sau din familii de oameni cu carte . Altii vin dintr-un sat modest în care învătătorul sau preotul au fost oamenii cu cea mai multă carte dar care s-au ocupat de educarea copiilor, i-au selectat pe cei cu potential intelectual si i-au îndrumat spre scoli înalte. Uneori părintii acestor copii au înteles repede că trebuie să facă eforturi financiare pentru al trimite pe copil la scoli înalte.Altii, poate mai săraci, au avut nevoie de insistenta învătătorului ca să-l suie pe copil în car si să-l ducă până în cel mai apropiat oras pentru a-l înscrie la liceu.Stiu multe istorii de acest fel. Pe unii dintre oamenii care au parcurs acest drum i-am cunoscut. Pe altii nu i-am cunoscut personal dar i-am urmărit în presa vremii mele.Unul dintre acestia a pornit dintr-un sat modest din Dolj, a învătat la Craiova si la Cluj, a muncit la Timisoara ,iar apoi a mers la Bucuresti pentru a fi Rector, pentru a fi Ministru, pentru a deveni Academician.
Acest om s-a numit Ilie Murgulescu.
Drumul spre succes
Ilie Murgulescu s-a născut la data de 27 ianuarie 1902 în comuna Cornu, judetul Dolj . După absolvirea scolii primare din comuna natală urmează cursurile gimnaziului "Fratii Buzesti" si Liceului "Carol I" din Craiova. Cu mai multe ocazii , Ilie Murgulescu a evocat cu recunostintă modul în care învătătorul din comună l-a convins pe tatăl său să-l trimită la Craiova pentru as continua studiile.
A urmat,între 1922 si 1928, cursurile Facultătii de Stiinte a Universitătii românesti "Regele Ferdinand" din Cluj. Această universitate fusese înfiintată la 12 mai 1919 , imdediat după Marea Unire si s-a numit Universitatea “Daciei superioare” , iar apoi din 1 februarie 1920 s-a numit Universitatea “Regele Ferdinand I “.Din 1926, fiind încă student , si-a început activitatea didactică la Cluj, ca preparator, iar apoi ca asistent al profesorului Gheorghe Spacu. A functionat la Cluj până în 1945.În 1932 , sub conducerea lui Gheorghe Spacu ,si-a sustinut teza de doctorat cu titlul Formarea si descompunerea sărurilor duble". După o specializare postdoctorală la Universitatea din Leipzig în domeniul chimiei fizice, revine în tară. Prin decret regal este numit conferentiar la Institutul Politehnic Timisoara, dar pentru un timp, si la Cluj.
Rector si Ministru
Din 1945 a fost profesor la Institutul Politehnic din Timisoara pe care îl va conduce, în calitate de Rector între 1947 si 1948.
În noiembrie 1947 a fost numit , alături de alte cadre didactice din tară, în primul Consiliu Profesoral provizoriu al Facultătii de Agronomie din Craiova. La întrunirile Consiliului profesoral s-au definitivat planurile de învătământ, specializările si catedrele didactice ale Facultătii de Agronomie din Craiova.
Din 1949 este numit Rector al Universitătii din Bucuresti, functie pe care o va ocupa până în 1950. A fost Ministru al Învătământului (1953-1956) si al Învătământului si Culturii (1960- 1963).În 1956 s-a înfiintat, în Cadrul Ministerului Învătământului , Comisia superioară de diplome. Din Comisie făceau parte 35 de profesori reputati printre care Coriolan Drăgulescu, loctiitor al ministrului Constantin Dinculescu, Elie Carafoli , Remus Radulet. Presedinte a fost numit Ilie Murgulescu . A fost numit din nou Ministru al Învătământului si Culturii în 1960 si a rămas în această functie până în 1963. Desi nu foarte lungă, aceasta a fost o perioadă suficientă pentru a reduce substantial efectele reformei învătământului din 1948.Astfel, s-a introdus , din 1966, învăsământul liceal de 12 clase cu două profile , real si uman, bazate pe planuri de învătământ judicios elaborate si manuale care îmbinau tinuta stiintifică cu metoda pedagogică. Tot în această legislatură a fost eliminat criteriul de admitere la facultate pe baza originii sociale.
Activitatea de cercetare.
După obtinerea în 1930, cu "Magna Cum Laude" a titlului de doctor în Chimie, efectuează un stagiu de cercetare, între 1932 si 1933, la Universitatea din Leipzig. În laboratorul de fotochimie condus de profesorul Fritz Weigert s-a documentat asupra metodelor optice aplicate în chimie si fotochimie. Cercetările stiintifice efectuate de profesorul Murgulescu în domeniul chimiei fizice au abordat teme legate de : structură moleculară si spectroscopie, cinetică chimică, termodinamică chimică, electrochimie, radiochimie ,chimie anorganică si analitică. A efectuat, de asemenea, cercetări în domeniul cineticii chimice, combinatiilor complexe ale tiosulfatilor de argint si cupru în prezenta cationilor de sodiu, potasiu si amoniu. În domeniul chimiei analitice, Ilie Murgulescu a stabilit noi metode pentru determinarea mercurului, a fost primul care a utilizat acidul ortoclorbenzoic în alcalimetrie si acidimetrie, a stabilit noi metode conductometrice pentru titrarea molibdatilor si wolframatilor utilizând azotatul de argint precum si a ionilor complecsi cianici ai fierului aducând contributii la teoria proceselor de precipitare în analiza fizico-chimică. A publicat studii privind punctul de echivalentă în titrimetrie si determinarea potentialului normal de electrod.
A avut contributii în domeniul reactiilor redox, a descompunerii termice a metanului.A inventat pocedeul de polimerizare a acrilonitrilului.
Un om integru.
A contribuit, prin personalitatea sa, la reîncadrarea unor mari personalităti în învătământul universitar. Este vorba de George Călinescu, Tudor Vianu, Ion Zamfirescu, Constantin D.Papastate si de multi altii. Iată ce spunea,într-un inteviu, Nicolae Serban Tanasoca, istoric român :”Era ultima mare „purificare“ a studentimii, cea din 1959, când foarte multi tineri cu origine zisă nesănătoasă au fost exmatriculati. Am tot făcut memorii fără răspuns la autorităti până ce, în primăvara anului 1960, a venit în fruntea Ministerului Învătământului Ilie Murgulescu, ... si acest nou ministru ne-a reînmatriculat aproape pe toti. Ilie Murgulescu era socotit pe vremea aceea un nou Spiru Haret »
Trebuie mentionat discursul Academicianului Gabriel Tepelea tinut în 2002 la Academie si povestit de profesorul Alexandru Cecal de la Universitatea A.I.Cuza din Iasi :
« Acad. Gabriel Tepelea ne-a surprins cu un discurs inedit asupra caracterului de om integru si mare patriot al acad. Ilie Murgulescu. Acesta a afirmat că, în anul 1951, el si alti zeci de fosti profesori universitari, detinuti politici, au fost scosi din închisoare din ordinul lui Gh. Gheorghiu-Dej, la interventia acad. Ilie Murgulescu. Motivul invocat de acesta din urmă: situatia dezastruoasă din învătământul preuniversitar (cu 7 clase obligatorii), datorată lipsei cvasi-totale de cadre didactice care să poată predea disciplinele de specialitate dificile: matematica, fizica, chimia. Ministrul Ilie Murgulescu i-a prezentat lui Gheorghiu-Dej modul de rezolvare rapidă a acestui deficit de cadre didactice prin înfiintarea de Institute pedagogice de 3 ani aâit în centrele universitare de traditie, dar si în alte orase: Craiova, Constanta, Bacău, Suceava, Baia Mare, Oradea etc, unde să predea unii intelectuali de marcă ai României condamnati politic, dar si cei exclusi anterior din învătământ”
A avut un rol important în înfiintarea la Craiova a Centrului de Studii Socio-Umane al Academiei Române , a Editurii Scrisul Românesc si a revistei Ramuri.
Recunoasterea valorii.
Pentru activitatea sa stiintifică a fost distins cu Medalia de Aur a celui de al 39-lea Congres International de Industrie Chimică (1970). Profesorul Murgulescu a fost ales membru al Academiei Române în 1948, recunoscându-se astfel valoarea lucrărilor sale stiintifice. A fost ales vicepresedinte (1959-1963) si presedinte al Academiei (1963-1966).
Începând cu anul 1977 a fost marginalizat de mai marii vremii pentru că s-a opus ca Institutul de chimie-fizică să nu mai fie coordonat de Academia Română.Spe bucuria lui Ilie Murgulescu, în 1990, acest institut a revenit în cadrul Academiei.
Sotia sa, Elena Murgulescu, a fost profesoară de matematică la Politehnica din Bucuresti, autoare a mai multor cărti de specialitate, printre care “Geometrie analitică si diferentială”, publicată de Editura Didactică si Pedagogică în 1965, “Culegere de probleme de geometrie analitică si diferentială” publicată de aceiasi editură în 1971 si 1974.
Ca recunoastere a realizărilor sale ca profesor si cercetător , Academia Română a decis ca Institutul de chimie fizică din Bucuresti să poarte numele “Ilie Murgulescu” , iar Universitatea din Bucuresti a numit sala de curs în care a predat chimia-fizică timp de 23 de ani, amfiteatrul Acad. Ilie Murgulescu.Un liceu din Craiova poartă numele “Ilie Murgulescu”.
S-a stins din viată la data de 28 octombrie 1991 în Bucuresti.
Acesta este drumul pe care l-a parcurs, în 89 de ani, Ilie Murgulescu din satul Cornu-Dolj,.
http://gheorghe.manolea.ro
|
Gheorghe Manolea 9/4/2011 |
Contact: |
|
|
