Petrache Poenaru
M-au interesat inventiile de multi ani. Asa am aflat că o personalitate din tara noastră, Petrache Poenaru, a inventat stiolul. Odată, într-o discutie cu stundentii de la facultatea unde predau , i-am întrebat ce stiu despre Petrache Poenaru. Surpiză pentru mine. Majoritatea i-au asociat numele cu organizarea scolilor din Tara Românească pentru că fie fuseseră elevi ai unor scoli care îi purtau numele, fie că profesorii lor l-au prezentat ca pe un craetor de scoală.Pornind de la această discutie, m-am documentat mai mult si am descoperit o personalitate complexă implicată decisiv în dezvoltarea învătământului si a ingineriei din Tara Românească
Petrache Poenaru s-a născut la data de 10 ianuarie 1799 , în localitatea Bănesti din judetul Vâlcea în apropiere de Bălcesti.El si-a făcut studiile secundare la Craiova , la scoala de pe lângă Biserica Obedeanu , între 1811 si 1818. Petrache Poenaru era nepotul vornicului Iordache Otetelesanu , cel care a avut un rol foarte important în evolutia scolilor din Craiova.
Din 1818 a lucrat la cancelaria Episcopiei din Râmnicu Vâlcea , iar între 1820 si 1821 a predat limba elină la Scoala Mitropoliei din Bucuresti.
In anul 1821 Petrache Poenaru a fost secretarul lui Tudor Vladimirescu în timpul revolutiei.Aceasta era o functie publică , activitatea lui fiind legată de pană si călimară.
Studiile ingineresti
Desi după înfrângerea lui Tudor Vladimirescu pandurii erau vânati si decapitati , Petrache Poenaru scapă ,iar în 1822 obtine o bursă de studii la Scoala Tehnică din Viena si Berlin. Aici învată despre o seamă de instrumente tehnice noi la vremea aceea : sublere , micrometre.In 1826 primeste o bursă franceză si îsi completează studiile la Ecole Polytechnique din Paris în domeniul topografiei si geodeziei.
In 1827 , la data de 25 mai , obtine Brevetul Francez 3208 pentru „ Condei portăret fără sfârsit , alimentându-se el însusi cu cerneală”. Această inventie a revolutionat domeniul instrumentelor de scris , contribuind la crearea unui obiect folosit si în prezent de milioane de oameni. Tocul cu rezervor a lui Poenaru ,elimina zgârieturile de pe hârtie si scurgerile nedorite de cerneală si propunea solutii pentru îmbunătătirea părtilor componente pentru a asigura un debit constant de cerneală, precum si posibilitatea înlocuirii unor piese.
În 1831 , la 27 octombrie , aflat în Anglia , călătoreste cu trenul , fiind astfel primul român care foloseste acest mijloc de transport pus în functiune cu doar un an urmă între Liverpool si Manchester.
„Am făcut această călătorie cu un nou mijloc de transport , care este una din minunile industriei secolului nostru. Douăzeci de trăsuri legate unele de altele , încărcate cu 240 de persoane sunt trase deodată de o singură masină cu aburi”.
Contributii la organizarea învătământului.
Petrache Poenaru se întoarce în Tara Românească în 1832 si este numit profesor de fizică si matematică la Sf. Sava din Bucuresti , iar din 1833 devine directorul acestei scoli.Tot în 1833 contribuie la înfiintarea în Tara Românească a cursurilor speciale de matematici superioare , geodezie, mecanică , arhitectură , agricultură si silvicultură.El creează două clase cu profil ingineresc si le dotează cu manuale si aparatură.
În 1837 traduce si publică în limba română primul curs de „Geometrie „ , iar în 1841 cursul de „Algebră” . Tot în 1841 publică , în colaborare , „ Vocabularul frantezo – român” în două volume.Pe acest considerent , Petrache Poenaru este evocat si azi ca un sustinător al francofoniei în România.
În 1838 , în calitate de Director General al Scolilor din Tara Românească , functie cu grad de demnitar , înfiintează scolile publice sătesti din Muntenia. De retinut că aceste scoli au fost desfintate de caimacamia reactionară instaurată după înfrângerea Revolutiei de la 1848.Se pare că dintotdeauna, inclusiv în zilele noastre , scoala , ca institutie , nu a fost iubită de conducătorii profitori. Istoria se repetă?
Petrache Poenaru s-a implicat direct în dotarea scolilor Craiovei.Astfel , în 1837 el donează Pensionului de fete din Craiova , actualul Colegiu National Elena Cuza , un set de hărti – Europa, Asia , Africa , America , Australia – precum si 20 de cărti privind „Cours complet d’education domestiques pour les filles”.
La 20 octombrie 1850 este numit membru al Eforiei Scolilor Nationale având ca sarcină să urmărească aplicarea Regulamentului de functionare a scolilor din Tara Românească, semnat de domnitorul Barbu D. Stirbei la 17 octombrie 1850 si în care se prevedea să se înfiinteze o „ Facultate de stiinte eczacte cu 3 sectii : pentru topografi; ingineri de poduri si sosele;arhitecti”. Ca urmare a implicării directe a lui Petrache Poenaru cursurile Scolii de Poduri si Sosele – actuala Universitate „Politehnica” din Bucuresti îsi începe cursurile în ianuarie 1851.
După unirea Principatelor Române , Petrache Poenaru participă intens la viata publică si concepe textul „Legii instructiunii publice „ de la 1864.
Petrache Poenaru si activitatea inginerească.
În 1836 , la initiativa lui Petrache Poenaru , se organizează primele observatii meteorologice sistematice pentru determinarea temperaturii , presiunii si umezelii aerului.
Introducerea Sistemului Metric Zecimal în Tara Românească i se datorează lui Petrache Poenaru care, în 1837 elaborează primul proiect românesc de lege pe această temă si discutat între 1834 si 1836 în forurile legislative ale tării. Victoria a fost partială - introducerea Sistemului Zecimal al Stânjenului lui Serban Vodă în 1836- iar lupta a fost lungă ,până în 1864 când s-a legiferat acest sistem. Motive s-au găsit, inclusiv că în Tara Românească nu sunt suficienti ingineri desi Petrache Poenaru înfiintase ,la Scoala Natională, cursuri de Matematici teoretice si Practice destinate inginerilor topografi.
Un motiv asemănător a fost adus si în 1857 , la preluarea liniilor telegrafice de către oficiantii români: incapacitatea românilor de a asigura acest serviciu. Si în acest domeniu s-a făcut apel la competenta si notorietatea lui Petrache Poenaru .Acesta, în calitate de Presedinte al unei comisii de examinare , a organizat un examen riguros care a demonstrat capacitatea oficiantilor români de a asigura acest serviciu în Tara Românească.
La 8 septembrie 1847 s-a inaugurat, la Slatina ,primul pod peste Olt dat efectiv în exploatare la 15 decembrie .Solutia tehnică si administrativă care a condus la construirea podului a fost dată de Petrache Poenaru si Ioan Em.Florescu
Pentru a sublinia complexitatea activitătii lui Petrache Poenaru, amintesc că în 1849 publică o lucrare de sericicultură „ Învătături pentru prăsirea duzilor si cresterea gândacilor de mătase”, precedată de editarea , începând cu 1 octombrie 1843, a periodicului Învătătorul satului.
Petrache Poenaru , ca membru din 5 martie 1850 al Comisiei Tehnice a Departamentului Treburilor din Lăuntru a fost un militant pentru introducerea masinilor în activitatea din Tara Românească. La propunerea din 8 aprilie 1854 a Comisiei Tehnice este achizitionată de la Paris o dragă pentru a curăta Dâmbovita de gunoaie. A grăbit montarea unei fabrici de cărămidă în 1858 dar a avut grijă să mentioneze :” a nu lăsa băltoace ,ci a le umple cu gunoi” . Un alt exemplu: tipizarea cărămizilor. La 18 martie 1858 spunea „ va trebui să domine o analoghie a lungimii către lătime, plus o jumătate de deget sau un rost astfel încât lungimea să acopere în lucrare cele doă lătimi asezate cu micul interval între ele .Atunci, numai, suprafetele peretilor vor fi suprafete plane la orice grosime de zid”.
Recunoastere.
În 1841 a fost ales deputat de Dolj.
În 1870, 10 septembrie, devine membru al Academiei Române. Primirea oficială a fost programată pentru 8 septembrie 1871 dar, Petrache Poenaru fiind bolnav, discursul de receptie, intitulat „ Gheorghe Lazar si Scoala Română” , a fost citit de prietenul său Gheorghe Sion.
S-a stins din viată la 2 octombrie 1875 , la vârsta de 76 de ani si a lăsat în urma sa o operă socială cu efecte până în zilele noastre.Si descendentii săi i-au urmat exemplul. Mă gândesc la strănepoata sa , scriitoarea Alice Voinescu ( 1885 – 1961) născută la Tr. Severin .Câteva scoli din tară poartă numele „Petrache Poenaru”. Scoala nr. 9 din Craiova este una dintre ele. Pe soclul bustului amplasat in curtea acestei scoli este scris : " LUI AGA PETRACHE POENARU 1799-1875 ORGANIZATORUL SCOALEI ROMANESTI" Titlul de Aga l-a primit in 1834.
Aceasta este istoria lui Petrache Poenaru, poate prea putin cunoscut, poate prea putin evocat de noi , cei din Oltenia – mamă a unuia dintre cei mai implicati oameni în dezvoltarea învătământului si a ingineriei din Tara Românească
http://gheorghe.manolea.ro
|
Gheorghe Manolea 8/20/2011 |
Contact: |
|
|
