Tablete pentru prieteni : Importantza valorilor morale
Suntem martorii multor prăbusiri -a nazismului, comunismului, a institutiilor create după ultimul război mondial în scopul întelegerii între natiuni, a sistemului bancar(2008) pe plan mondial, a păcii în lume în genere etc.
Asistăm cu uimire la colapsul a ceea ce Shakespeare numea în piesa sa Richard al II-lea un semi-Eden : Anglia elisabetană mostenită de Anglia contemporană. Revoltele din orasele engleze au trezit lumea la o altă realitate : aceea că mase de oameni în aceste zile pot iesi în stradă si devasta orase dând foc ,furând si distrugând bunuri care nu le apartin, fără impunitate ,fără să aibă remuscări sau să se simtă vinovatzi pentru ce au săvârsit, fără ca, aparent, să aibă motivări directe socio-economice.
Se caută mereu explicatii ale acestui fenomen si astfel au fost incriminate lipsa de răspundere personală a actelor săvârsite pe plan social, lipsa de preocupare pentru bunul vecinului, diminuarea coeziunii sociale -ajutorul care trebuie dat prietenului sau vecinului când e în nevoie-, abolirea simtului de "rusine" pentru actele ilegale făcute, senzatia în rândul tineretului că “totul li se cuvine”, etc. Un lucru este sigur: aceste miscări de mase nu au fost motivate nici de foame, nici de lipsa libertătii si nici de măsurile de austeritate luate de guvernul englez ca urmare a deficitului mare bugetar.
Dar analizând mai atent acest fenomen social, se constată ca actele de vandalism au fost facute de oameni în general tineri, de rase diferite, multi fără locuri de muncă, unii chiar studenti sau indivizi care apartineau unor familii mai avute; aceste constatări subliniază multiple fatzete ale fenomenului social: faptul ca au participat multi inidvizi care nu lucrau înseamnă că a fost la mijloc, totusi, un factor social, care nu poate fi negat; insecuritatea si complexele create de lipsa unui loc de muncă, imposibilitatea materială de a fonda o familie, lipsuri materiale pe care un vecin care lucreaza nu le are, totate acestea crează sentimente care se acumuleaza în timp si pot iesi la iveala sub forma unei violentze sociale.
Pe de alta parte, fenomenul de izolare socială pe care îl trăieste imigrantul este un alt factor de lipsă de coeziune social, ca de altfel si viatza disfunctională în multe familii engleze-mai ales în cele cu venit redus- si care determină o izolare a individului în propria lui familie; de aici rezultă implicit si izolarea lui pe plan social. Nu sunt greu deci de înteles consecintzele afective ale unei asemnea pozitii în societate si familie: vinovat de situatia lui este guvernul si cei avutzi care devin astfel tzinta revoltei lui înterioare.
Acestă sumară analiză ilustreză faptul că pierderea sau nerespectarea valorilor morale -lipsa de răspundere personală, lipsa de respect pentru legea votată care guvernează societatea, lipsa de regret pentru acte ilegale săvârsite, etc- sunt numai aspecte superficiale ale fenomenului analizat si că substratul real rămâne cel de ordin economico-social.
Dacă aceiasi indivizi care au participat la acte de vandalism ar găsi de lucru si ar deveni "setlled ", având sigurantza vietzii, s-ar putea ca multi dintre ei să devină cetătzeni productivi; psihicul uman este extrem de fragil; el poate bascula cu usuriuntză în functie de factorii de stress care actioneaza asupra lui.
Din aceasta decurge importantza de a avea la conducerea guvernelor oameni cu viziune si determinare ; din nefericire, Churchili nu se nasc decât odata într-un secol.
Toronto/ 14 august 2011
|
Dr. Dinu Dimitriu 8/14/2011 |
Contact: |
|
|
