Festivalul International - Noptile de Poezie de la Curtea de Arges
• Ovidiu GHIDIRMIC (România) – încununat cu Premiul National de Literatură
• Vladas BRAZIUNAS (Lituania) – Premiul European pentru Poezie
• SILVIA CUEVAS MORALES (Chile/Australia) –Marele Premiu Orient-Occident pentru Arte
• Francoise ROY (Mexic/Canada) – Marele Premiu International de Poezie
Capitală a Tării Românesti în urmă cu sapte secole, adică în anii de întemeiere a statului medieval românesc de la sud de Carpatii Meridionali, Curtea de Arges a găzduit, în prima jumătate a lunii iulie 2011, editia a 15-a a Festivalului International de Poezie.
Gândit, initiat, lansat si organizat – prin eforturi realmente supraomenesti – de poetii Dumitru M. Ion si Carolina Ilica, acest festival a reunit, într-un deceniu si jumătate, peste o mie de poeti de pe toate continentele planetei. El constituie unul dintre pilonii programelor anuale ale Academiei Internationale Orient-Occident, unde confratii nostri numiti mai sus sunt presedinte, respectiv, director artistic.
Festivalul International Noptile de Poezie de la Curtea de Arges are caracter de unicat, ca gen, în tările central-europene, înscriindu-se în prestigiosul circuit international al marilor festivaluri de la Struga (Republica Macedonia), Las Palmas, Canare (Spania), Trois Riviers (Canada), Medellin (Columbia).
Pe bună dreptate, la ceremonia inaugurală de la Muzeul Municipal Curtea de Arges (director: Florin Scărlătescu) - onorată de prezenta marelui actor Mircea Diaconu, muscelean de obârsii, a fermecătoarei doamne Simona Bucura Oprescu, vicepresedinte al Consiliului Judetean Arges, a scriitorului Marin Ionită si a primarului Nicolae Diaconu -, presedintele Academiei Orient-Occident, poetul Dumitru M. Ion, reliefa cu nedisimulată temere si amărăciune: ,,Oamenii trebuie să fie mereu aproape de cultură, dincolo de sărăcie si de greutătile zilnice. Pentru că, fără cultură, popoarele pot să piară”.
A fost evident si de astă-dată că fondatorii si realizatorii acestui adevărat festin poetic de la Curtea de Arges – care a inclus popasuri semnificative în Bucuresti (la Uniunea Scriitorilor), la Mânăstirea Corbii de Piatră (de unde au tâsnit, pe firmamentul Europei, vestitii bărbati de stat, conducători de osti, de tări românesti si ungare: Corvinii !), excursii în Carpati: pe urmele lui Vlad Tepes, la Cetatea Poenari (până la care trebuie urcate 1449 de trepte), apoi la Vidraru, spre talpa Transfăgărăsanului (cea mai înaltă sosea alpină din Europa si a patra din lume) – aduc, prin florilegiul manifestărilor de exceptie derulate de-a lungul a sapte zile si a sase nopti, un Elogiu poeziei contemporane universale.
Noptile de Poezie de la Curtea de Arges sunt concepute ca un spectacol poetic continuu, acompaniat inspirat de muzică populară veritabilă, expozitii de artă, lansări de cărti, dansuri traditionale românesti, colocvii de admirabilă deschidere si amplitudine culturală.
După recitarea unui poem cald, inedit: ,,Vremea poeziei”, Carolina Ilica a făcut o semnificativă retrospectivă a festivalului, apoi a mărturisit etapele genezei insolitelor sale opere din aceesti ani: ,,Cărtile de la Vidra” (satul său natal, în fascinantii Munti Apuseni, străluminati si acum de figura legendarului Avram Iancu, ,,crăisorul muntilor”), ,,Cartea de lut”, ,,Cartea de lemn”, ,,Cartea de de lacrimi” si ,,Cartea de lână”.
Sunt creatii prin care Carolina Ilica, dăruită de Dumnezeu cu har aparte, valorifică filoane ale culturii noastre traditionale, făcându-le să intre în consonantă, în sincretism si osmoză cu poezia sa modernă si modernistă, de o rară frumusete. Acest amplu, complex proces - de punere în comuniune a artelor de acum 8000 de ani, perpetuate până în contemporaneitate, cu poezia atât de expresivă, fragedă, mustind de tâlcuri a Carolinei Ilica din zorii secolului al XXI-lea - are, în fond, în substrat, un circuit dublu. În ambele sensuri. Ceea ce le asigură nu doar armonie, consonantă, ci si o tinerete nouă, vesnică.
O rezonantă aparte au avut prezentarea antologiei festivalului: ,,Poesys 15. Zei si zile” (două volume plurilingve: română, engleză, franceză, spaniolă), recitalurile de poezie, vizitarea Mânăstirii Princiare Curtea de Arges, solemnitatea primirii de membri ai Academiei Internationale Orient-Occident, receptia oferită de Înalt Prea Sfintitul Calinic, Arhiepiscopul Argesului si Muscelului.
Momentul culminant s-a desfăsurat în sala mare a Primăriei Curtea de Arges, printr-un Miting poetic international, în cadrul căruia ceremonia decernării premiilor Academiei Orient-Occident (care nu constau în bani, ci în trofee grele de sensuri) i-a tinut pe toti participantii cu sufletul la gură.
37 de creatori veniti de pe toate continentele au primit diplome de onoare. Ca si o serie de români, inclusiv oficialităti si parteneri media. Dintre acestia amintim pe: poetii Jury Talvet (Estonia), Lana Dumitru (România), Stefan Tontici (Bosnia-Hertegovina), Vladimir Martinovski (Republica Macedonia), Florin Silisteanu (România), Peter Volker (Germania), acad. Fatma Sheedi (Oman), Mihai Tita (România), poetul, compozitorul si muzicologul Arif Ali Albayrak (Ciprul de Nord), cântăreata Umut Albayrak (Cipru), poetii Annabel Villar (Uruguay), Dolan Mor (Cuba/Spania), Firas Sulaiman (Siria), Julio Pavanetti (Uruguay), Maria Chirtoacă, Viviana Ilea, Gheorghe Ungureanu.
Dintre cei trei nominalizati la Premiul European pentru Poezie: Rosa Boianova (Bulgaria), Vladas Braziunas (Lituania) si Iurii Zavgorodnîi, juriul l-a ales, finalmente, pe poetul lituanian Braziunas.
Silvia Cuelvas Morales (născută în Chile, stabilită în Australia), Arif Ali Albayrak (Turcia/Cipru)si Emad Fouad (Egipt/Belgia) au fost nominalizati la Marele Premiu Orient-Occident pentru Arte. Laurii au revenit Silviei Cuelvas Morales.
În acest context elevat, Premiul National pentru Literatură i-a fost acordat valorosului prof. univ. dr. Ovidiu Ghidirmic, director al Scolii Doctorale ,,Al. Piru” de la Facultatea de Litere a Universitătii din Craiova, reputat critic si istoric literar, director executiv al revistei europene de cultură si educatie ,,LAMURA”.
Cu acest prilej, dl Ovidiu Ghidirmic, laureat al Academiei Române, a sustinut o doctă si memorabilă dizertatie pe tema ,,Ce este poezia?”.
,,Poezia se naste atunci când melancolia bate la poarta inimii” – a precizat Ovidiu Ghidirmic, citând o mare personalitate. Carl Sandburg afirma că poezia este jurnalul unui animal marin care trăieste pe uscat, dar ar dori să zboare. De fapt, nu stim ce e poezia, pentru că atunci ar fi fabricată de toti pe bandă rulantă si toti am deveni poeti. Dar stim cum este poezia, cum apare ea în operele unor mari personalităti – a accentuat Ovidiu Ghidirmic, în deplină consonantă cu idolul său, G. Călinescu.
Francoise Roy (Mexic/Canada), Mindy Zhang (China/S.U.A.) si Nora Atalla (Canada) au fost nominalizate la Marele Premiu International de Poezie. Directorul artistic al Academiei Orient-Occident a reliefat: ,,E foarte greu să alegi dintre trei gratii ale poeziei”. Si, totusi, juriul a trebuit să-si facă datoria. Francoise Roy a fost marea câstigătoare.
Se cuvine să mentionăm că premiile nu sunt în bani, ci într-o sculptură (micută capodoperă) a argeseanului Gheorghe Iliescu-Călinesti, continuatorul cel mai fidel al Spiritului BRÂNCUSI. Ceea ce le face cu mult mai valoroase, a tinut să evidentieze Carolina Ilica. Gheorghe Iliescu-Călinesti – care, printre altele, este autorul semetei sculpturi în bronz plasate în Bucuresti pe Calea Victoriei, în fata noului sediu al BANCOREX, preluat acum un deceniu de BCR – a câstigat, în decembrie 2001, concursul national organizat de Directia pentru Cultură Dolj si Revista ,,Lamura” pentru un proiect de statuie ,,BRÂNCUSI”, care să fie amplasată în viitoarea Piată urbană omonimă din Bănie. Din nefericire, la nici sapte luni după acest concurs, marele maestru Gheorghe Iliescu-Călinesti s-a retras la cele vesnice si proiectul a rămas suspendat în eter… Parcă a avut o premonitie: cu vreo două luni înainte de a se retrage în cer, mi-a telefonat si mi-a mărturisit că nu-si doreste decât să-i dea Dumnezeu viată cât să poată a se bate pentru realizarea în bronz a acestui monument. Nu a fost, însă, să fie asa…
În final, poeta Silvia Cuevas Morales a multumit tuturor colegilor cu care s-a întâlnit la Curtea de Arges, în România, de care s-a apropiat foarte mult si cu care a împărtăsit multe clipe minunate. Ea a multumit organizatorilor si juriului, pentru surpriza de a-i fi premiat poemele prezentate în concurs.
Felicitându-i si noi pe organizatori, le dorim tărie de granit si spor în organizarea viitoarei editii !
|
Dan Lupescu 7/24/2011 |
Contact: |
|
|
