Gogu Constantinescu – exponent al României
Gogu (George) Constantinescu s-a născut la Craiova în data de 4 octombrie 1881. A urmat cursurile Scolii superioare din Craiova ( Liceul Carol I) si a făcut studiile superioare la Scoala Natională de Poduri si Sosele din Bucuresti, pe care le-a finalizat în anul 1904.A pus la punct teoria betonului armat si a realizat în tară mai multe constructii care există si azi. Avea multe idei, dar pentru aplicarea lor erau necesari multi bani asa că a hotărât să plece în Anglia.
Gogu Constantinescu în pribegie
În noiembrie 1910 pleacă în Anglia pentru as pune în aplicare ideile extrem de îndrăznete. Desi în 1913 avea deja 18 Brevete de inventie nu a găsit nici în Anglia sustinerea financiară de care avea nevoie. În1913, pleacă în America, pentru as sustine, la Oficiul de brevete, solutiile pentru care ceruse protectie. Aici se întâlneste si cu Edison care avea atunci 66 de ani. Deoarece nu găseste întelegerea si sustinerea financiară pe care si-o dorea se reîntoarce în Anglia.
Gogu Constantinescu- valoare recunoscută
Izbucnirea Primului Război mondial facilitează aplicarea inventiilor lui Gogu Constantinescu în tehnica militară , respinse la început ca fiind fanteziste. Între 1914 si 1918 a fost consilier al Amiralitătii Britanice, pozitie pe care o va reocupa si în perioada 1940 - 1945.
În 1919 a devenit cetătean englez. La 45 de ani era deja celebru. Revista engleză „The Graphycs" - din 10 ianuarie 1926 - îl mentionează ca unul din cei 17 cei mai renumiti oameni de stiintă ai lumii din perioada 1900 - 1925 împreună cu Einstein, Lord Kelvin, Marconi, s.a.Recunoasterea sa poate fi demonstrată si prin numărul de Brevete de inventie obtinute:Anglia - 114 ,SUA - 45 ,Franta - 18 ,România - 5 .
Gogu Constantinescu – creatorul teoriei sonicitătii
Cea mai prolifică latură a activitătii sale tehnico-stiintifice o constituie domeniul sonicitătii, adică stiinta transmiterii energiei mecanice prin vibratii. Legenda spune că un tenor celebru obisnuia să impresioneze asistenta printr-un experiment paradoxal. Punea un pahar cu sampanie pe pian, se depărta la o anumită distantă si începea să cânte. Ajungea la o frază muzicală cu note grave. Paharul începea să vibreze. Tenorul părea că îsi amplifică efortul de a sustine fraza muzicală si, spre uimirea asistentei, paharul se spărgea. Evident, mare entuziasm! Despre una dintre aceste demonstratii a citit si Gogu Constantinescu. Poate că si-a adus aminte de mama sa, pianistă desăvârsită, si de teoria acordurilor muzicale. Poate că si-a adus aminte de tatăl său, matematician cunoscut. Sigur si-a adus aminte că, pe când avea 17 ani si încerca să învete armonia muzicală, a formulat o teorie a acordurilor muzicale pe baze stiintifice. De fapt, Gogu Constantinescu a găsit legile pentru transmiterea puterii mecanice la distantă prin oscilatiile care se propagă în medii continui (lichide, solide) datorită elasticitătii acestora.
Acest rezultat este un foarte bun exemplu pentru a demonstra că una dintre barierele care stopează creativitatea este legată de cunostintele dobândite anterior. În vremea aceea savantii si inginerii erau convinsi că lichidele, si în special apa, sunt incompresibile. În toate calculele hidraulice din acea vreme se pornea de la ipoteza că apa este incompresibilă. Ori, la baza acestei noi stiinte se află fenomenul compresibilitătii lichidelor si propagarea de forte si miscări periodice, sub forma undelor elastice, cu viteză finită, din aproape în aproape. .
Legile care se aplică în sonicitate sunt identice cu cele din curentul electric. Aceasta a fost analogia pe care a făcut-o Gogu Constantinescu si care, asa cum spunea René Descartes că „metoda creează rezultatele” l-a condus la rezultate spectaculoase. În decembrie 1919 tine, la Bucuresti, prima conferintă publică despre sonicitate si aplicatiile ei. A început conferinta astfel „Este o mare bucurie pentru mine să pot să fac această comunicare pentru prima oară în public, în localul Scoalei Nationale de Drumuri si Sosele, în acelasi amfiteatru în care am avut cinstea să învăt si eu”.
Ca membru de onoare al Societătii Inginerilor Civili din Londra tine trei conferinte distinse cu premii ale societătii. Prima conferintă, cu titlul „Scientist Versus Engineer”, a fost prezentată în data de 3 octombrie 1948, cu o zi înainte de a împlini 67 de ani, a doua conferintă a fost prezentată la 5 mai 1954 si face o sinteză a dezvoltării ingineriei mecanice în ultimii 100 de ani. În aprilie 1959 expune a treia conferintă în care prezintă opera sa stiintifică - SONICITATEA, conferintă premiată cu medalia de aur, ca fiind cea mai bună din acel an.
Prima aplicatie: mitraliera sonică.
În 1915 nemtii foloseau un sistem nou de tragere printre elicele avionului. Solutiile propuse de inginerii britanici erau mecanice si nu dădeau rezultatele dorite. Salvarea a venit de la sonicitate si de la Gogu Constantinescu care a câstigat concursul lansat de Amiralitatea britanică în acest scop. În august 1916 s-au realizat primele teste cu un avion echipat cu ceea ce avea să devină Constantinesco Fire Control Gear sau „C.C. Gear”. Succesul si superioritatea fată de sistemul utilizat de aviatia germană s-a bucurat în sfârsit si de recunoasterea oficială, astfel că, până la sfârsitul războiului, peste 50 000 aparate de zbor americane si britanice au fost dotate cu astfel de sisteme. Apreciindu-i rezultatele, guvernul englez i-a construit lui Gogu Constantinescu, în 1918, în West Drayton, un laborator pentru cercetare si aplicatii practice ale sonicitătii, de foarte mari dimensiuni, numit Uzinele Sonice.
Altă aplicatie importantă: convertorul de cuplu.
Prin aplicarea acestui convertor la un automobil, Constantinescu a realizat, în mai 1923, primul automobil cu schimbător de viteze automat. O altă propunere interesantă a fost aceea de realizare a transmisiei între turbina si elicea vapoarelor pe cale sonică pentru reducerea costurilor de realizare a arborelui mecanic. Convertorul s-a dovedit aplicabil si în cazul transportului feroviar, pentru a înlocui locomotivele cu abur. În 1933 încheie un contract pentru aplicarea convertorului de cuplu la locomotivele si automotoarele fabricate la Uzinele Malaxa, Resita. Primele probe s-au efectuat pe linia Bucuresti – Oltenita, automotorul fiind condus chiar de Gogu Constantinescu. Datorită presiunilor făcute de firmele străine asupra politicienilor din România proiectul a fost abandonat. Locomotiva dotată cu acest sistem a functionat, însă, multă vreme.
Legătura cu tara
Revine pentru prima dată în tară în anul 1919, în dorinta de a-si valorifica aici inventiile. Înconjurat cu simpatie de tehnicieni, este ales membru de onoare al Academiei Române. Cu toate acestea, aceeasi lipsă de întelegere a autoritătilor îl face să plece din nou în Anglia, unde face noi descoperiri importante. Se mai întoarce în 1933, pentru scurt timp, din dorinta de a aplica în tară, la locomotivele fabricate de Uzinele Malaxa, convertorul de cuplu (inventie prin care se înlocuiau cutiile de viteză).În 1956 a fost invitat la o întâlnire cu toti colegii de scoală de la Craiova dar nu a putut să participe din cauza sănătătii.
La invitatia Academiei Române, în toamna anului 1961 (între 8 septembrie si 8 octombrie), în vârstă de 80 de ani, Gogu Constantinescu vizitează tara. În timpul sederii sale în tară, i-a fost decernată diploma de Doctor Honoris Causa de către Institutul Politehnic din Bucuresti (fosta Scoală Natională de Poduri si Sosele, în cadrul căreia si-a terminat studiile universitare). În anul 1963 a revenit în România împreună cu a doua sotie, Eva, pentru a petrece vacanta la Constanta si pentru a sărbători, la Bucuresti, împlinirea a 82 de ani. Cu această ocazie vizitează si Institutul de Studii si Cercetări Hidrotehnice (ISCH), respectiv standul experimental de cercetări sonice, unde inventatorul Ion St. Basgan îi prezintă una dintre inventiile care foloseau teoria sonicitătii.
S-a stins din viată la 12 decembrie 1965 si este înmormântat în curtea bisericii din Lowick, la sud de Lacul Coniston, Anglia.
http://gheorghe.manolea.ro
|
Gheorghe Manolea 5/22/2011 |
Contact: |
|
|
