Poezii de Paste
PREGĂTIREA DE SERBARE
Toti copiii, mic si mare,
au de Paste o serbare.
Un băiat zicând că-i ou
s-a'mbrăcat într'un sacou;
nici nu miscă, nici aleargă,
nu cumva ca să se spargă.
Două fete-s lebede,
timpul trece repede
pregătirea nu se gată.
Prâslea se vrea iepuras,
crinul încă-un guleras
din dantelă creponată.
Toti în fugă, toti în grabă!
Azorel ridică-o labă
Nu se poate, merg si eu,
pot să joc în rol de leu,
dar bortosul ce se schimbă
în Motanul Incăltat,
peste toată hărmălaia
tipă tare si'ndesat
Asta mai lipsea, potaia!
Mars afară si te plimbă!
POEZIE
Toată ziua-am repetat
ce aveam aici de spus,
poezia cu Iisus
cum din morti a înviat.
Vai de mine, ce mă fac?!,
cum să-ncep că am uitat.
Intrebat-am pe gândac,
dar si el e-un prostănac.
Mi-a suflat floarea de crin
Dă din cap si zi ''Amin''.
NEDUMERIRE DE PASTE
Nu stiu dragii mei vecini
de-unde-aveti asa găini
întelepte, luminate,
că fac ouă 'ncondeiate.
Demne sunt de dragoste!
Dar a mea? Ce pacoste!
Proastă e si nu cunoaste
cum să facă-un ou de Paste.
NU AVETI UN "R" ÎN PLUS ?
Fata tatei mă iubeste,
tare-i bună si cuminte,
numai că îmi ciuguleste
orice ''r'' care-l găseste
prin cuvinte.
...dar ce dulce m-a'ngânat
că ... ''Hlistos a înviat !''
IEPURASUL DE PASTE
Oamenii de la oras
cinstesc azi pe iepuras,
însă noi cei de la sat
pe Hristos cel înviat.
Ouă rosii, cozonac,
prăjituri cu nuci si mac,
dar să fim ca la oras
cinstim si pe iepuras
...când se-ascunde în gulas!
SALUTARE DE PASTE
Astăzi este sărbătoare
cum nu-i alta-a fi mai mare.
D-apoi cine nu cunoaste
pe cine cinstim de Paste?
Soarele-i mai luminos
ca-nviat Iisus Hristos,
iar în loc de ''bună ziua''
folosim la salutat
pe ''Hristos a înviat!''
HRISTOS A INVIAT
Veniti de luati lumină!
Toată lumea se închină.
Inimi-clopotele bat
că Hristos a înviat.
Îngerii în ceruri cântă
către Născătoarea Sfântă
bucuria ce-au aflat
că Hristos a înviat.
Ziua Pastelui vă fie
sănătate, bucurie
si cu noi cântati voios
Azi a înviat Hristos!
OU DE PASTE
Puisorul de găină -
păpădie de lumină -
speriat, cu-n ochi spre soare
Vai de mine, ce ou mare!
Dar cocosul cel istet
care toate le cunoaste
i-a răspuns de pe cotet
Taci din gură nătăflet;
ăla este ou de Paste!
DE PASTE
Desi toti bârfesc că-s mică,
eu-s frumoasă ca o rază,
de nimic nu-mi este frică
si-am venit cu bucurie
să vă spun o poezie.
Vai! Se poate? Am uitat!
Mă scuzati, ce mai contează?
Cine de aici nu stie,
cu sau fără poezie ,
că Hristos a înviat!
COSARCA DE PASTE
Pască, ouă colorate,
cas, friptură si de toate
ca de Noe strânse'n barcă,
grămădite's în cosarcă,
de nu pot să facă-un pas.
Stau la bârfă si taifas
lângă sticlele de vin,
sub prosop tesut din in.
''Dacă n-as fi fost eu, pasca,
ce-ati fi voi sau orisicine?
Ia, uitati-vă la mine,
faceti ochii mari ca broasca!''
'' I-auzi, bre, cum ne insultă?
Nimeni oare nu ne-ascultă?
Intrebati mosii, strămosii,
dacă nu ai ouă rosii,
nu ai Paste, gură cască!''
se răstiră către pască.
Numai într-un colt săracul
plânge, plânge cozonacul,
precum la amiază stupul
''Aoleu si vai de mine,
o să mă mânânce lupul,
nu mă întelege nime' !''
Enervată-n sos, friptura -
către neamul de colac
''După-atâta chin si post
unde-ai auzit tu lupul
să mânânce cozonac?
Hai, ''shut up'' si tine-ti gura!
BĂTĂUSA
Mama când deschise usa
s-a oprit zâmbind cu drag,
si cu degetul din prag
Bătăuso, bătăusa!
Supărată sunt ah, ah!
că-s cuminte ca păpusa,
însă cum să spun, vedeti,
am bătut vreo trei băieti,
dar... la sah!
Tu, de-acolo, îmbufnat,
parcă ai căzut din barcă,
hai, norocul ti-l încearcă
Trei miscări si ti-am dat mat!
Kitchener, Ontario
DUMITRU ICHIM
NECAZURI
Dintre toti amicii mei
cel mai bun era Grivei,
de-l purtam cu zgardă-albastră;
respectuos,
Doamne, ce politicos,
că-mi vorbea cu dumneavoastră!
De când strada rătăceste,
a uitat si româneste!
Zău, că nu mă asteptam
ca în loc de ham, ham, ham,
să vezi cum se sclifoseste
how, how, how si how, how, how,
nici respect, si-mi zice ''tu''
si mă ia cu ''how are you!''
VULPEA
Rata si-a'nvătat să zboare
puii, si-acum lângă baltă'n soare
ca mama le povesteste...
Dar stiti voi cine-i pândeste?
Vulpea, măi, tare-i sireată!
S-a ascuns într-o poiată,
că -Azor cât e ziulica
umblă după Azorica.
Dintr-un salt si-o să înhate
pe-aia suie dintre rate,
vulpea'si zise, dar năpastă!,
rata nu era chiar proastă,
desi'ntr-un picior ca toate,
dar văzând pe-Azor în spate,
ghemuit, gata să salte
pe vulpită,celorlalte
le-a strigat de ...ajutor!!!
Si-ntr'o clipă - toate'n zbor!
Iar Azor, fără-ndoială
ia dat vulpii-o chelfăneală
că strigau miloase-n zare
Las-o si pe ea să zboare!
MOTOCEII DE FLORII
Pe o rază de lumină,
se dă huta o albină.
Singur ca un ghiocel
o privea un motocel.
- Măi, zuluf, zise albina,
hai în zbor să vezi grădina!
- Să n-o faci, că dacă zbori
poti să cazi si ai să mori!,
dar de-astepti o săptămână,
creanga ne-o lua de mână
si ne-o duce de Florii
să cântăm cu alti copii.
COLEGUL MEU VULPOIUL
Am în scoală-n sat la noi
un coleg care-i vulpoi
si-mi aduce din pădure
fragi si zmeură si mure,
bun la note,om de treabă,
dar din când în când mă-ntreabă,
doar asa, c-ar vrea să stie
ce-avem prin gospodărie,
să ne tutore-n povată
la zburat - puii de rată,
că-s destepti, nu ca o zebră
repetentă la algebră
că nu-nvată nici trei pasi,
iacă-asa de iepurasi
veni vorba, el cunoaste
lectii să le dea de Paste.
''Lăsati gluma spusă vouă,
iepurasul nu se ouă,
că nu-i gâscă, mierlă, curcă.
Nu vezi, toate le încurcă!
De-ar oua precum găina,
nu bomboane cât măslina.
Cea mai bună-ntre colege,
iată ce-ti propun, alege
si fă dreaptă judecată,
ca să ai ce pune-n gură,
nu ca el trei ouăsoare,
ci copane de friptură,
de-mi dai pân' l-apus de soare
cheile de la poiată.
LECTIA URMĂTOARE
Jos, la coada lacului,
este Scoala Racului.
Răcusori, de dimineată,
merg acolo de învată
cum să scrie, să citească,
cifrele să socotească,
dar mai important ca toate
ca olimpicii să-noate
care stiu cum se câstigă
ca să fii primul din ligă,
însă tot necazul lor
au cu nou-nvătător,
scolit în Antartica,
dar certat cu practica.
''Ca să fii primul în ligă,
să vă-nvăt cum se câstigă,
cel putin chiar locul doi;
Nu mai mergeti înapoi,
sau asa cum te apucă.
Luati exemplu de la stiucă!''
O fetită,
neam ales de Racuvită
să întrebe' (n loc de deste)
ridică în sus un cleste
- ''Domnu ' Racu si eu-s rac,
stiu ce spuneti, cum să fac,
că nu-s proasta lui Năuca,
arătati cum se înoată
fără-a merge înapoi.''
- '' Bună, bună întrebare,
despre lectia cu stiuca
vorbim data viitoare!''
PUISORI DE RÂNDUNICĂ
- Spune-mi, draga mea bunică,
puii mici de rândunică,
când abia se face noapte
ce tot spun încet în soapte?
- Mama lor, ca si pe tine,
îi învată să se-nchine,
cum te-am învătat si eu
'' Înger, îngerasul meu...''
si să facă crucea-asa,
'nainte de-a se culca,
sărutându-i cu mult dor
Noapte bună, somn usor!
MODERNIZARE
O fetită - Angelina-
a-ntrebat pe drum albina
- Ce-i atâta grabă mare,
n-ai timp nici de-o salutare?
- Vin Floriile, nu stii,
si n-am ceară de făclii,
nici de Paste, de-Înăltare,
că pe câmp nu-i nici o floare.
- Nu te mai jeli într-una,
în curând răsare luna
si-om face din luna plină
lumânări din parafină.
DE FLORII
Angelina mea, o stii?
Mamă-mi zise, de Florii
cum de salcia e plină -
albină lângă albină?
I-a răspuns fratele ei
Nu-s albine-s motocei.
SALCIA DE FLORII
Mama Salcie-n grădină
are-n vizită-o albină
si-i sopteste în secret
să vorbească mai încet -
motoceii dorm la soare!
Nu-i trezi ca să nu zboare!
LA PESCUIT
Nicusor, băiat citit,
a mers azi la pescuit
si-a văzut, dar nu ca-n carte,
ci în râu, nu prea departe,
cât ai număra la zece,
peste viu, da' -n apa rece
- Tată, tată, uite-un peste;
scoate-l iute că răceste!
CÂNTĂ CUCU ÎN CANADA?
Mă întreabă ieri Răducu
- In Canada cântă cucu?
- Nu, ci numai în Quebec,
tradus doar...avec-avec!
FETITA LA PESCUIT
Abia prins se zvârcoleste,
după ore de-asteptare,
primul peste.
Tata-l pune în căldare
si asteaptă... si asteaptă...
dar fetita cea desteaptă,
având lacrimi pe obraz,
l-a zvârlit din nou în iaz.
In curând s-a înserat
si e vremea de plecare,
dar nimic nu e-n căldare,
nici în iarbă, nu-i si nu-i...
- Ano, ce-ai putea să-mi spui?
Fata s-a oprit din fugă
- L-am trimis la mama lui
să-i mai dea putin să sugă.
ZICE PORCU' CĂTRE CLOSCĂ
Grohăind morocănos
zice porcu' somnoros
- De necazuri nu mai scap,
M-ati sculat cu noaptea-n cap.
Nu mai sunt, ca-n vremea bună,
vulpi prin jur să te răpună,
sau vreun uli să se rotească,
neamul să vi-l mai stârpească?
I-a răspuns closca vitează
pe un ton mai ridicat
- Scoală, porcule, din pat,
c-a trecut si de amiază!
VINEREA MARE
Ieri ciresul, mai umil,
la a treia-nconjurare
s-a plecat spre un copil,
si în loc de lumânare,
îsi aprinse ...prima floare!
Si cânta cu glas de rază
" Mergi la cer si Te asează...''
DE FLORII
- Merg si eu la denie,
se ruga de o copilă
nepotica de zambilă.
- Esti prea mică, tu nu stii?
Mai asteaptă să mai cresti
doar putin si-ai să-nfloresti
chiar în ziua de Florii.
RĂTUSCA
- Puisor de rată mic -
mătase si borangic -
cine ti-a cusut din ou
costumasul ăsta nou?
- Cine stie, cine stie...
Luna sau vreo păpădie.
FUGI, SĂ NU TE MUSTE VACA
Rata înconjoară balta,
mândră cum nu este alta,
si-apoi chiar că alta nu-i
ca să aibe zece pui.
Mac, mac, mac si mac, mac, mac
''Spune-mi, mamă, ce să fac?''
Mama rată
ca la scoală le învată,
de prin cărtile savante,
maniere elegante,
când s-or face balerine;
ce e rău si ce e bine,
cine ar putea să muste
pe vreo una din rătuste,
de vulpoiul blestemat
ce cu-n hat! te-a si mâncat.
Toate-ascultă cu răbdare,
însă una zisă Maca,
mică să o dai de-a dura,
tipă cât o tine gura
- Fugi, să nu te muste vaca !
MĂRUL ÎN VINEREA MARE
Toti, în Vinerea cea Mare,
la prohod au lumânare,
numai mărul lângă tindă
n-are-o floare să aprindă.
- Nu fii trist, îi spune-o stea,
uite că ti-o dau pe-a mea.
IEPURASUL DE PASTE
Uite-asa, mă fac că plouă,
( că îmi place ciocolata)
zic ca toti, ca mama, tata
Iepurasul face... ouă!
Tare-i greu să fii micută!
Ăi mai mari te cred prostută,
dar vă spune Angelina
Ouă face doar găina
si-alte păsări din ogradă;
cine-o crede altfel, creadă,
da' s probleme cu el, ghici?
Face ouăle prea mici,
si-as propune cu Mitrut
să-l schimbăm de Paste-n strut.
HAINELE LUNII DE PASTE
Pastele mult asteptat
toată lumea-mbrăcat,
câmpul verde cu-albe oi,
pe copii cu haine noi,
pe cais lângă portită
cu flori albe pe rochită,
domnisoarei păpădie -
pantofiori si pălărie
de credeai că-i o artistă.
Numai luna stătea tristă,
sărăcută-n cer, copilă!
Maica Domnului, cu milă,
precum lumea o cunoaste,
i-a croit dintr-o lumină
haine noi. De-atunci, de Paste
se îmbracă-n...lună plină!
SCOLĂRITA
Fata mamei, cu fundită,
de-astăzi este scolărită.
Parcă-ar merge, parcă nu;
Stiti de ce? Vă spun acu'.
L-ar lua si pe Grivei,
însă cătelusul ei
n-are vârsta pentru scoală
si abia, abia se scoală,
dar de-i spui că-i dai un os
primu-ar fi si ce voios!
STUDENTĂ LA MEDICINĂ
Îmi zice ieri o albină
c-a intrat la medicină,
dar eu supărată mi-s
că-si învată lectia
să facă injectia
pe micutul meu cais
ce-a'nflorit chiar prima oară!
Nu vi-i milă c-o să-l doară?
VULPEA
Rata si-a-nvătat să zboare
puii, si-acum stă la soare
si pe când le povesteste
cine credeti că-i pândeste?
Vulpea - cât e de sireată!
S-a ascuns chiar în poiată,
că-Azor cât mi-i ziulica -
budugău cu Azorica.
Dintr-un salt si-o să înhate
pe-aia proastă si răzleată,
credea vulpea... dar, năpastă!
Rata nu era chiar proastă
motăind cu-n ochi ca toate
văzând pe Azor din spate
ghemuit, gata să salte
pe vulpită, celorlalte
dă alarma de-ajutor
si-ntr-o clipă - toate-n zbor!
Iar Azor, de după scoală,
i-a dat vulpii-o chelfăneală
că-l rugau miloase-n zare
- Las-o si pe ea să zboare!
Kitchner - ON
|
Dumitru Ichim 4/18/2011 |
Contact: |
|
|
