Luminisuri - un nou volum de Elena Buică
În fata mea se află un volum de exceptie – „LUMINISURI” al distinsei prof. Elena Buică, o autoare prolifică (fiind a cincea carte publicată) care prin măiestria condeiului mă poartă prin locuri exotice, peste tări si mări, dar inima i-a rămas acolo unde a văzut lumina zile, comuna Tigănesti din Telorman. Fiindcă am avut onoarea si fericirea s-o cunosc anul trecut, mi-am zis că trebuie să aflu cât mai multe despre cea care, cu zece ani în urmă, pleca să-si urmeze fiica în Canada, tara unde trieste, scrie si se bucură alături de cei dragi, si deschizând la pagina 145 dau de „Nebuniile tineretii” din care constat că formarea Elenei ca om a avut loc sub impulsl unui elan generos cu dăruire de sine si a iubirii netărmurite pentru semeni. Sinceră în destăinuiri, aflu că întelepciunea a căpătat-o după ani buni de muncă, studiu, căutări, încercări, esecuri (pierderea sotului), si iar a luat totul de la capăt până lustruirea pietrei pretioase a capătat strălucirea de sine, iar împlinirea i-a venit ca un cadou pe care-l astepti de sărbători, o încununare a zilelor si noptilor petrecute la masa de scris pentru editarea „Cărtii vietii”. Descrierile locurilor pe unde au purtat-o pasii ne-o arată ca pe o fiintă sensibilă si iubitoare de frumos. Fie orasul Oradea unde si-a început activitate ca profesor de Limba si Literatura Română, Bucurestiul, Toronto, Paris, Kipering... citadele impunătoare prin arhitectura constructiilor, parcurilor si străzilor, păstrătoare de cultură seculară..., dar tot mai luminos îi apare satul Tigănesti. Atunci când ridică voalul amintirilor ce s-a asezat de multi ani peste tinutul de basm al copilăriei acoperind într-un con tainic al sufletului: bucuriile, tristetile, înflorirea sau decăderea asezării dragi inimi ei (pe perioade scurte), căci vointa si vigoarea din anii tineretii mai scăzuseră, văd cum ne înfătisează într-un tablou fantastic... figurile sătenilor iubiti, oameni chibziti si harnici, iubitori de cîntec si joc, păstrători de port popular si traditii nemuritoare. În trupul acestei fiinte vii în care, prin puterea si vrajea cuvintelor îmănunchiate în fraze armonioasem, găsim recunostinta autoarei fată de prieteni dragi, editori, oameni de înaltă omenie... cu chemare si dăruire întru slujirea slovei românesti: George Roca, Dumitru Puiu Popescu, Artur Silvestri căruia îi si dedică volumul de fată, Lygia Diaconescu, Vasile Soimaru, Ovidiu Creangă cel sfătos, Mariana Brăiecsu, Cezarina Admescu, Ion C. Hiru, George Baciu, Paula Romanescu, Paul Polidor si multi altii. Cu totii i-au întins o mână prietenească, au primit-o cu bratele deschise în „marea familie” încurajind-o permanent si făcând-o să uite că „dezrădăcinarea” care era foarte dureroasă pentru o femeie sensibilă ca ea la anii maturitătii. Acesti frati de ideii i-au pretuit talentul si au admirat-o pentru nobletea de care a dat dovadă în contactele pe care le-a avut în acesti ani plini de încercări si succese multumitoare. Alături de acesti oameni minunati (în Româniua ori pe meleaguri străine) Elena Buică a simtit că-i iubită si apreciată, iar dumneaei a sădit pentru fiecare (în luminisuri magnifice) câte-o floare aleasă pe care le-a dăruit-o prin cuvinte alese, asezate în etajera unor capitole de exceptie, multumindu-le pentru dragostea lor dezinteresată. Ce-mi place mai mult la Elena, este optimismul ei, tineretea cu care calcă înainte fără să-i pese că vremea se tot cerne peste noi sStie foarte bine că prin scris rămâne mereu tânără... si la minte si la trup, prilej minunat de-ai spune: LA MULTI ANI! Elena, să-ti dea bunul Dumnezeu condei de atgint, slove aurite, întelepte si pline de iubire... care să-ti însotească si următoarele creatii. Fiindcă stiu că tu poti întelege zâmbetul florilor, alintul razelor stelelor cu noroc si glasul vântului, atentie: un DOR tulburător îti va sopri din Telormanul tău iubit că te asteptăm să vii si să respiri aerul Tigănestilor dragi. Sunt convins că saorele va rosi de emotie când vei primi sărutul nostru prietenesc, ca răsplată binemeritată pentru un minunat dar ce ni l-ai făcut înainte de Sfintele Pasti – „LUMINISURI”.
.
|
Marin Voican-Ghioroiu 4/13/2011 |
Contact: |
|
|