Note de călătorie in Canada ; Impresii din excursia în zona de observare a balenelor
În ultimii ani , am călătorit prin provinciile estice canadiene: Ontario, Quebec, New Brunswix, si Nova Scotia.
Au fost luni de încântare de revigorare a sufletului meu. Relativ recent am stat trei săptămâni în Quebec City pe care l-am admirat ca excursionist documentat anterior si din care am făcut o serie de excursii în regiunile din jur..Astăzi povestesc una dintre acestea : “Croaziera balenelor”.
Observarea uriaselor mamifere marine care migrează vara din Oceanul Atlantic, prin marele golf St. Lawrence în cursul inferior al fluviului (până în Parcul maritime marin Sagurnay-St . Lawrence) din nord-estul provinciei Quebec, este un lucru incitant pentru oricare “ om al uscatului”. Generator de impresii puternice si amintirii superbe.
Traseul excursiei este : Quebec City- Baie –Ste- Catherine/ Tadoussac cu autocarul, îmbarcarea pe vapor si patrularea în largul fluviului in zona în care vara se află un număr mare de balene, cu revenirea pe acelasi traseu, durata 12 ore.
Locul de plecare este place d’Armes din fata hotelului Frontenac- simbol al Orasului Vechii Quebec. La ora 9 ne suim în autocarul firmei turistice AML: înalt , încăpător , cu sofer-ghidre bilingv extrem de amabil.Iesim din Quebec spre nord pe autostrada 40, paralel cu malul stâng al fluviului St. Lawrence. În dreptul orasului Beaupre urmăm soseaua 138.
Relieful se schimbă, poienele întinse lăsând locul dealurilor cu mici ferme în dreapta si crestele muntelui Sainte-Anne în stȃnga , care în interiorul regiunii are piscuri de 1166 m , Pe versante se văd pârtiile de brazi, flancate de stâlpii metalici ai telecabinelor. Zona apartine celui mai frumos centru de ski alpin din Quebec, care a concurat pentru organizarea probelor de coborâre ale Jocurilor olimpice de iarnă 2002.
Traversăm un râu vijelios la intrarea în regiunea Charlevoix. Continuăm să urcăm pe dealuri împădurite. Cabane din lemn izolate, mici locuri montane, iazuri, pajisti verzi; decor cu tentă elvetiană.
Mergem prin văile dintre culmile muntoase, traversăm orasele, spatii largi de păsuni cu ferme de vaci, turme de oi, fabrici de lactate, cherestea.
Apar pante abrupt cu indicatoare pe marginea soselei: verificati frânele, verificati frâna de mână. Intrăm aproape brusc într-un decor natural sălbatic: culmi muntoase prăpăstioase, stânci, păduri, zone mlăstinoase si mici lacuri alpine, soseaua traversând serpuitor pădurile. Salbăticiunea viguroasă din apropierea nordului provinciei Quebec.
Gândurile mă poartă spre trecut: oare cum ar fi mers prin asemenea tinuturi inospitaliere primii exploratori, vânători, sositi din Europa prin anii 1500-1600, neinformati , fără rezerve alimentare (doar vânatul si apa) neadaptati viscolelor si gerului spre minus 50ş C iarna, înfuntând si ostilitatea triburilor localnice (pătrunzând în interiorul tinutului , după îndepărtarea de albia fluviului). Fantastice aventuri si tragedii pirdute în bezna timpului.
Peisajul se schimbă din nou surprinzător : coborâm spre terenuri largi cu poiene si păsuni pe care vedem case din lemn ,gen case de vacantă spatioase, vopsite în culori pastelate), terenuri de golf cu masinutele albe ele jucătorilor. Nu-ti vine sa crezi ce a făcut civilizatia aici: la câtiva kilometrii de tinutul “vrăjmas” , să apară întinse zone de recreere in mijlocul muntilor.
Ne îndreptăm spre fluviu înconjurând un golf al acestuia, cu o zonă largă de plaje acoperită de mici bălti, alge, crustacee, apărută în timpul refluxului apelor fluviului. În acest loc , aproape de Tadoussac, mareea variază zilnic între 4 si 6 m, amplitudinea alternantei flux-reflux depinzând de ciclul lunar (maximă când este “ lună plină”) si de sezon.
Drumul serpuit în continuare printe culmi joase. Trecem pe lângă poiene verzi pe care observ constructii hoteliere cu aspect architectonic inedit, sub formă de “sure” mari cu etaj, probabil conform stilului locuintelor locale din vechime.
Interesante sunt si casele cu parterul din pietre nefasonate (gen bolovani de râu) si etajul din bârne de lemn. Surprizele continuă. Soseaua coboară pe lângă stânci uriase slefuite de masivii ghetari din trecut înalti de 2-3 km, care au acoperit mii de ani această parte a continentului nord-americani; în timpul ultimei perioade glaciare; seamănă cu incredibilul litoral atlantic de la Peggy’s Cove (Nova Scotia) cu nesfârsitele lespezi de granit lustruite “ca oglindă” sub actiunea imenselor greutăti si a deplasarii ghetarilo aflati aici cu 10.000 ani în urmă.
La ora 12:50 autobuzul ajunge la capătul drumului, oprindu-se în portul localitătii Baie-Ste-Catherine.
În aceste aproape patru ore , am admirat peisajele exceptionale din zona riverană a reg. Charlevoix, care datorită bogătiilor, diversitătii si frumusetile naturii, precum si a valorilor arhitecturale, a fost inclusă în Patrimoniul universal UNESCO (1988).
De pe cheiul Baie-Ste-Catherine am văzut un autocar touristic care traversând podul peste fiord si a continuat drumul pȃnă în portul Tadoussac,aflat vis-a-vis pe malul stâng al râului Saguenay.
Este o zona extreme de pietroasă: râul Sagueny lung de 165 km, izvorând din lacul Saint- Jean si a deschis calea de-alungul unei fisuri a scutului Canadian, formând spectaculosul fiord Saguenay flancat de stânci abrupte si culmi muntoase împădurite înalte de 500m, larg de 1-3 km; loc în care se organizează excursii zilnice vara, vapoarele turistice înaintând kilometric în interiorul continentului, perpendicular aproape pe linia fluviului Saint Lawrence (St. Laurent)
Privesc încântat decorul, dar din nou fară să vreau gândurile mi se îndreaptă spre destinul tragic al primilor corăbieri din secolul al XVI-lea, care după lunga traversare a Atlanticului în cca. 2 luni, au urmat calea fiordului spre vest, In speranta că vor traversa continental necunoscut spre bogătiile Chinei si ale Indiei, pentru a naufragia în cataractele din cursul superior Saguenay.
Parcul marin de protejare a balenelor (a întregului ecosistem) este centrat pe confluenta râului cu fluviul. Parcul lung de 90 km, si larg de cca 13 km, cu adâncimea apei de 250-400m se întinde de-a lungul malului stâng al fluviului, în dreapta navigând vapoarele comerciale.
|
Dr Andrei Ianăs 4/8/2011 |
Contact: |
|
|
