Scrierea cu literă mare/mică
Scrierea cu literă mare/mică
* Se scriu cu literă mare toate cuvintele, substantive proprii, cu exceptia instrumentelor gramaticale (prepozitii, conjunctii, articole), care denumesc: mari epoci istorice (Antichitatea, Evul Mediu, Iluminismul); războaie importante (Războiul de Independentă, Războiul de Secesiune, Războiul celor Două Roze, Războiul de Treizeci de Ani, Războiul de 100 de ani, Primul Război Mondial, al Doilea Război Mondial); state, inclusiv cele din epoci trecute (Imperiul Roman, Imperiul Austro-Ungar); institutii, chiar folosite eliptic (admiterea la Politehnică, student la Drept, secretar la Externe); formule de politete, devenite locutiuni pronominale de politete (Alteta Sa Regală, Majestătile Lor Imperiale, Excelenta Voastră, Sfintia Sa).
* Se scrie cu literă mare numai primul cuvânt din substantivele compuse care denumesc compartimente din institutii sau organe de conducere (Sectorul de limbi romanice, Catedra de Chimie, Adunarea generală a Academiei, Directia, Secretariatul).
Scrierea cuvintelor compuse
Se scriu cu cratimă: toate adjectivele compuse provenite din adverb+participiu (bine-crescut cu sensul "cuviincios", bine-venit cu sensul de "oportun, agreat", rău-platnic; substantive compuse ca "bună-credintă" (onestitate), bună-cuviintă (politete), bun-rămas (adio); toate substantivele compuse cu "prim-": prim-balerin(ă), prim-solist(ă), prim-procuror/procuroare; compusele din 2 substantive dintre care al doilea este apozitie (bas-bariton, cuvânt-titlu, masină-capcană); toate substantivele compuse nume de specii de plante sau de animale; unele tipuri izolate (cuvânt-înainte, mai-mult-ca perfect).
Se scriu într-un cuvânt: pronumele negative "niciunul, niciuna, niciunii, niciunele", precum si adjectivele corespunzătoare "niciun, nicio", dat fiind că reprezintă un singur cuvânt compus, spre deosebire de grupurile de cuvinte formate din conjunctia "nici"+numeral (nici una, nici două), din conjunctia "nici"+pronume nehotărât (nici una, nici alta) sau din adverbul "nici" si articol nehotărât ("Nu e prost si nu e nici băiat incult").
Schimbări la numele proprii străine
La nume proprii străine s-a schimbat scrierea si pronuntarea unora ca "Bahus" (nu Bacus), "Damocles" (nu Damocle), "Menelaos" (nu Menelau), "Oedip" (nu Edip), "Procust" - cu accent pe "o" (nu cu accent pe "u"), iar genitiv-dativul numelui "Artemis" este "lui Artemis" (nu Artemidei).
Despărtirea în silabe
În ceea ce priveste despărtirea cuvintelor în silabe si, în scris, la capăt de rând, despărtirea "fonetică" (după pronuntare) este preferată si la cuvintele formate analizabile în limba română contemporană, acestea putând fi despărtite si conform structurii. De aceea, la acestea sunt indicate două modalităti de despărtire: a-na-e-rob/an-a-e-rob, al-tun-de-va/alt-un-de-va, sa-van-tlâc/sa-vant-lâc. O singură despărtire se indică si la cuvintele compuse si derivate care contin grupuri de consoane si anume despărtirea după structura morfologică, de exemplu la derivate cu prefixe ca "post-fa-tă", "trans-bor-da", la compuse ca "alt-fel", "ast-fel", "feld-ma-re-sal", "port-mo-neu" sau la derivate cu sufixe ca "pust-nic", "stâlp-nic".
Modificări morfologice
• S-au admis unele forme noi de singular, care circulau frecvent în limba vorbită: sanda (si nu sandală) - cu plural sandale; bretea si cu sensul "derivatie rutieră" (si nu bretelă) - cu pluralul bretele; foarfecă (si nu foarfece) - cu pluralul foarfece, cârnat (si nu etimologicul cârnat) - cu pluralul cârnati.
• S-au admis unele forme noi de plural în -i la substantivele feminine cu pluralul în -e: tărănci, tigănci, remarci, gagici si nu tărance...., iar la unele, numai sub formă de variantă: ciresi/cirese, căpsuni/căpsune, coarde/corzi, coperte/coperti, găluste/gălusti, cicatrice/cicatrici.
• S-a recomandat scrierea conform pronuntării la cuvintele: congresmen, recordmen, tenismen, deoarece sensul de "bărbat" al segmentului final "-man" nu a fost perceput în limba română, dovadă femininele recordmenă, tenismenă.
• În paradigmele unor verbe s-au făcut modificări punctuale: la "a trebui" s-au admis si forme de persoana a III-a plural: trebuiau, au trebuit, vor trebui; la "a continua", persoana I singular a devenit omonimă cu persoana a II-a singular: eu/tu continui; la "a absolvi" se recomandă forma "absolv" si pentru sensul "termin un ciclu scolar", iar "a decerna" se conjugă cu -ez, deci decernez.
• S-a renuntat la calificarea drept "neutru plural invariabil" a cuvântului "mass-media". Asadar, se poate spune: mass-media actuală, nu mass-media actuale. "Mass-media este"... nu "mass-media sunt".
|
Mitel Popa 4/3/2011 |
Contact: |
|
|
