Interviu cu Calderón de Jesús
George ROCA: Stimate domnule Calderón de Jesús, am început acest dialog cu câteva luni în urmă la video-conferinta pe care am avut-o, gratie internetului, cu jurnalistii spanioli de la Centrul Pro-Arte „Espacio Niram” din Madrid. Deoarece, atunci, timpul nu ne permitea să discutăm în detaliu relatia dumneavoastră cu cultura română, am considerat că este necesar să avem acest interviu. Deseori, în publicatiile din spatiul virtual, am urmărit cu interes eforturile pe care le depuneti pentru promovarea artistilor plastici, atât prin activitatea galeriei „Artejescal”, cât si prin video-proiecte sau mai ales prin evenimente pe care le organizati la Espacio Niram. As dori, în primul rând, să stiu mai multe despre dumneavoastră. Cum s-a născut această pasiune pentru artele frumoase si ce v-a determinat să vă dedicati viata acestora?
António CALDERÓN DE JESÚS: Începutul meu a avut de a face cu ambientul si relatiile pe care le-am avut în lumea artei, de când eram încă foarte tânăr, nu doar ca practicant dar si ca om care îsi dedica timpul studierii artelor plastice, istoriei, criticii, etc. Dedicarea mea pentru activităti din sfera artelor are, probabil, două motive: unul este sentimental, adică pasiunea si dragostea pe care le simt în mod spontan pentru artă si cel de al doilea motiv are de face cu oportunitatea pe care am avut-o de a face multe călătorii în toată lumea, de a cunoaste noi culturi care mi-au îmbogătit orizontul artistic, de a stabili legături si a trăi lângă artisti din diferite tări.
George ROCA: Cum si când a avut loc primul impact cu arta românească?
António CALDERÓN DE JESÚS: Prima mea întâlnire cu arta românească a avut loc prin anii ’70, când locuiam în Franta, la Paris. Acolo, am cunoscut pentru prima dată artisti din Europa de Est, rusi, polonezi, unguri, români. Mi-a atras în mod special atentia faptul că multi vorbeau despre un faimos sculptor român-parizian, numit Constantin Brâncusi. După Revolutia din ’89 am început să am câteva contacte sporadice cu artisti din România. În mod concret, 2005, a fost în anul când am avut oportunitatea să cunosc pe viu arta romanească. De atunci am început să călătoresc des în România. Am participat la tabere artistice si la diverse evenimente de artă din toată România.
George ROCA: Care este relatia dumnevoastră cu artistii români din Madrid? Stiu că unul dintre ei este Tudor Serbănescu, a cărui artă vă atrage în mod special. Ce ne puteti spune despre dânsul si arta sa?
António CALDERÓN DE JESÚS: Există o sintonie (armonie în l. spaniolă, n.a.) între mine si artistii români din Diaspora, în mod concret cei stabiliti în Spania. Dovada acestei sintonii este chiar faptul că unii dintre ei, care locuiesc la Madrid, fac parte din echipa noastră nu doar ca artisti, dar si ca organizatori si colaboratori. Tudor Serbănescu, cu care ati dialogat si dumneavoastră la video-conferinta din noiembrie 2010, este o parte importantă a acestui proiect. Să vorbesc despre el ca artist este foarte usor, pentru că sunt convins de valoarea si virtutile sale de artist. Are o formă specială de interpretare care se inspiră din cel mai pur stil clasic al artei românesti, prin valorificarea imaginilor mitologice si a portretului în majoritatea operelor sale.
George ROCA: Ati prezentat un alt artist român, Constantin Popa, atât la Espacio Niram cât si la expozitiile sale individuale organizate de ICR Madrid si, mai recent, de Ambasada României la Madrid. Ce vă atrage la arta lui Constantin Popa?
António CALDERÓN DE JESÚS: Constantin Popa are un stil diferit, este dificil să îl incluzi într-un curent anume. Ceea ce contează cel mai mult în opera sa este mesajul si forma prin care alege să îl transmită. Totul se dezvoltă pe pânzele sale într-un context filosofic, oferă o interpretare narativă a evenimentelor si actiunilor care se produc în viata cotidiană. În opera lui, întâlnim o calitate foarte importantă pentru un artist: sensibilitatea de a capta informatii si de a le da, apoi, o imagine personală.
George ROCA: Asa este! Anul trecut i-am luat un interviu si astfel am aflat multe secrete din arta acestui filosof-artist. Cel mai mult m-a intrigat pictura „blank” din seria „Cele sase teze asupra naturii umane”... Permiteti-mi să continuăm dialogul nostru cu o nouă întrebare. Ati tinut în mod special să călătoriti la Bucuresti, împreună cu echipa „Niram Art”, pentru a înmâna Trofeul „Victor Brauner” - premiul „Niram Art” pentru pictură - artistei plastice Medi Wechsler Dinu, în vârstă de 102 ani. Faima acesteia începe cu mai bine de saptezeci de ani în urmă când a început să câstige valoare si recunoastere artistică. După câte stiu, este singura pictorită în viată care a fost în anturajul reginei Maria pe vremea când aceasta era semi-exilată la Balcic, în Cadrilater. Cum a fost întâlnirea?
António CALDERÓN DE JESÚS: M-am gândit că este o întâlnire pe care nu trebuia să o ratez. M-am dus acolo, în capitala României să cunosc o artistă din generatia de aur... Vă mărturisesc că mă îndoiam de capacitatea unei persoane de 102 ani să participe la astfel de ceremonii. Am fost surprins si impresionat de faptul că am fost întâmpinat de o femeie plină de vitalitate, care îi lua în primire pe toti cei care soseau, invitati sau ziaristi, echipe de televiziune, fără să dea nici un semn de oboseală, mai ales că în acea zi era o căldură insuportabilă în Bucuresti si chiar noi, „cei mai tineri”, ne simteam fără vlagă. Ne-am salutat cu o îmbrătisare strânsă si am simtit că această persoană, care are atâta fortă exterioară, este la fel si în interior. Am vrut să văd dacă opera ei artistică îmi dă dreptate în această logică a mea si, într-adevăr, nu m-am înselat. Arta sa este plină de acea fortă interioară care radiază si în exterior. Admir enorm atât omul cât si artista Medi Wechsler Dinu.
George ROCA: Sunt multe de povestit despre această doamnă - legendă vie a picturii românesti. Nu am aflat însă misterul sau coincidenta dintre denumirea „Victor Brauner”, dată de cei de la Niram Art trofeului si cel care a fost Tedy Brauner (fratele lui Victor), o mare iubire a doamnei plasticiene înainte de a-si uni viata cu poetul avangardist Stefan Roll alias Gheorghe Dinu! O nouă întrebare! Am aflat că proiectul video „Artejescal prezintă arta românească” a durat mai multi ani si a cerut mult efort. Care este obiectivul acestui vast proiect?
António CALDERÓN DE JESÚS: Artejescal, în colaborare cu Centrul International de Artă (Centiart), lucrează la un proiect de promovare a artistilor români pe piata internatională de artă. Dorim să îi convingem pe acestia de posibilitătile de care dispunem si să le oferim instrumentul prin care să obtină recunoasterea pe care o merită. Proiectul video este doar una din modalitătile prin care dorim să obtinem acest lucru.
George ROCA: În total, vorbim de câti artisti români si despre ce orase/zone ale României?
António CALDERÓN DE JESÚS: Numărul de artisti care au participat la proiectul video este foarte mare. Au fost intervievati în jur de 1000 de artisti. Din păcate, nu vom putea să îi includem pe toti în cele nouăzeci de DVD-uri pe care le edităm. Am vizitat si intervievat artisti din Iasi, Botosani, Suceava, Cluj-Napoca, Sibiu, Brasov, Slatina, Dolj, Corabia, Caracal, Bals, Cetate, Craiova, Rosiorii de Vede, Alexandria, Timisoara, Bucuresti, Ploiesti, Târgu Jiu, Pitesti si multe alte sate si orase mai mici din toată România.
George ROCA: Pentru munca dumneavoastră de promovare a artelor frumoase, ati fost recompensat cu mai multe premii oferite de diverse institutii culturale. Printre acestea, putem numi si câteva de expresie românească precum: Premiul Niram Art pentru promovare culturală sau Trofeul de la Gala Celebritătilor româno-spaniole. Ce semnificatie au pentru dvs aceste gesturi simbolice?
António CALDERÓN DE JESÚS: Într-adevăr, am mai primit, înainte, mai multe premii pentru promovare internatională, dar acestea două pe care le mentionati sunt speciale pentru mine deoarece au legătură cu România, reprezintă recunoasterea muncii unui număr foarte mare de persoane, foarte multi români si spanioli care s-au implicat în aceste proiecte si care le văd ca un pas important în obtinerea recunoasterii valorii artei românesti, la nivel european.
George ROCA: Dumneavoastră realizati multe evenimente în colaborare cu Espacio Niram, prezentati multi artisti români, îi introduceti publicului, revistelor, vorbiti despre opera lor… Ce semnifică petru domnul Calderón de Jesús acest Espacio Niram?
António CALDERÓN DE JESÚS: Între multele colaborări pe care le are Artejescal, cea cu Espacio Niram este una deosebită si as vrea să subliniez acest lucru, datorită a tot ce reprezintă Espacio Niram în Madrid. Este o vitrină de promovare si un sprijin oferit tuturor celor care fac cultură, fie în artă, literatura sau teatru. Multiplele lor activităti, nivel artistic ridicat, intrare liberă, au făcut ca Espacio Niram să devină un punct de atractie culturală pentru nenumărati iubitori de artă care locuiesc la Madrid. Am cea mai adâncă admiratie pentru munca depusă de toti cei care fac posibilă existenta Spatiului Niram precum: Bogdan Ater, Héctor Martínez Sanz, Fabianni Belemuski, bineînteles fondatorul Romeo Niram, si multi altii.
George ROCA: Care sunt calitătile artei românesti din punctul dumneavoastră de vedere si care sunt artistii românii preferati, din toate timpurile?
António CALDERÓN DE JESÚS: Principala calitate a artei românesti stă în faptul că nu este contaminată. Desi artistii români se găsesc pe linia a ceea ce înseamnă azi arta contemporană, ei au un stil unic, care combină contemporanul cu elemente din trecut. Această unire face arta românească foarte interesantă. În ceea ce priveste preferintele mele, as putea să citez multi artisti contemporani dar, ca omagiu adus istoriei artei românesti, as vrea să mă refer doar la nume din trecut ca: Tristan Tzara, Constantin Brâncusi, Victor Brauner, C.R. Mihăilescu, Samuel Mutzner, Corneliu Baba, Cecilia Cutescu-Stork si altii.
George ROCA: Proiecte de viitor...? Câteva dezvăluiri vă rog.
António CALDERÓN DE JESÚS: Dorim să punem pe picioare un centru de documentare al artistilor contemporani din toată lumea, cu obiectivul de a le face cunoscute operele. Acest proiect are legătură si cu promovarea artistilor români, pe care o vom continua desigur. Pe de altă parte, se preconizează deschiderea a noi spatii expunere care să faciliteze schimbul de expozitii ale artistilor din alte tări, în colaborare cu institutii internationale.
|
George ROCA 3/30/2011 |
Contact: |
|
|
