The Canadian Experience (Experienta canadiană) ( #12 ) - Legea si Ordinea Canadiană: Curtea judiciară
Pentru cineva din afară, structura sistemului judiciar Canadian este tot atât de complicat ca si provocările la care el este supus zilnic. Actul Britanic Nord American (The British North America Act) din 1867 a acordat jurisdictie guvernului federal asupra legii criminale, dar a lăsat provinciilor responsabilitatea primară a administrării justitiei. Astfel, provinciile conduc curtile (tribunalele) federale, dar judecătorii in aceste curti sunt numiti de către guvernul federal.
Lucrurile sunt neclare si datorită faptului că provinciile au de-asemenea propriile lor curti juridice, unde judecătorii sunt numiti de către provincii.
Curtea finală de apel în Canada este Curtea Supremă. Ea înlocuieste Comitetul Juridic Britanic al consiliului Privy (Britain’s Judicial Committee of the Privy Council) din 1949.
Politica de numire a judecătorilor în Canada e diferită de cea din Statele Unite, unde majoritatea judecătorilor sunt alesi. Criticii acestui sistem candian îl numesc nedemocratic. In Statele Unite, spun ei, judecătorii au raspundere fatză de popor. În Canada, ei datorează credintză elitei politice.
Suporterii abordării Canadiene argumentează că procesul numirii e mai bun. În primul rând elita politică se bazează de obicei în recomandările lor pe sfatul expertilor si aceasta asigură Canadienilor primirea celui mai bun tratament în fatza legii. În al doilea rând, ei observă că numirile permanente dau judecătorilor libertatea de a interpreta legea fără teama reactiei populare ducând la terminarea angajării după alegerile următoare.
Legea Canadiană impune ca judecătorii să fie bine plătiti, pentru a se evita tentatia de a lua mită sau alte mijloace de a le distorsiona gândirea.
Puterea curtilor judecătoresti din Canada a crescut dramatic în 1982. Prin crearea Chartei Drepturilor si Libertătilor si punerea ei în constitutie, politicienii alesi au transferat responsabilitătile semnificative ale interpretării legilor în mâinile judecătorilor. Cu alte cuvinte, Parlamentul face în continuare legile în Canada, dar guvernele si membrii parlamentului trebuie să aibă în permanentză în vedere Charta si este la aprecierea curtilor judecătoresti dacă ei o fac.
Indiscutabil, Charta include o clauză de “neatingere”, permitzând parlamentului federal sau provincial să treacă temporar peste curtile judecătoresti, dar clauza este rareori utilizată.
Criticii s-au plâns că Charta a contribuit la declinul democratziei în Canada, unde judecătorii, care nu sunt votati, pot trece peste dorintza membrilor Casei Comunelor (House of Commons), alesi de popor. Dar merită reamintit că sistemul judiciar n-a cerut niciodată Charta. Membrii parlamentului au luat constient decizia de a include Charta atunci când au schimbat Constitutia în 1982 si au adus-o acasă din Marea Britanie.
Rolul curtilor judecătoresti în societatea canadiană a devenit important în particular imediat după referendum-ul din Quebec din 1995. Votantilor li s-a cerut să decidă dacă vor rămâne în Canada si, printr-o mică majoritate, au decis că vor rămâne. În anul următor, procurorul general al Canadei a cerut Curtii Supreme să comenteze asupra implicatiilor legale ale eforturilor proviniciei Quebec de a părăsi unilateral Canada.
Curtea a concluzionat că provincia Quebec nu are dreptul să-si declare ea însăsi independentza. Dar, a adăugat, guvernul Canadei are obligatia de a negocia dacă o majoritate clară a quebecoazilor sprijină independentza. Ca rezultat, guvernul federal a început munca de clarificare a situatiei.
Trecut în 2000, Actul Clarificării (The Clarity Act) stabileste conditiile în care Quebec poate negocia separarea de Canada. Acesta a fost un exemplu al noului nivel de dialog dintre legislatura aleasă democratic si judecătorii numiti, în dezvoltarea politicii Canadei.
Cam în acelasi timp, crearea teritoriului Nunavut în Nordul Canadei a adăugat ceva diferit în sistemul judiciar. Spre deosebire de celelalte curti provinciale si teritoriale, care trateaza cazuri de bază, separate de apeluri, Curtea juridică din Nunavut tratează ambele feluri de cereri.
Alt adaos recent la sistemul curtilor judiciare în Canada este cercul de sentintze. În unele comunităti ale Inuitilor (First Nations), aceste cercuri sfătuiesc judecătorii asupra pedepselor adecvate pentru populatia nativă care e declarată vinovată conform legii.
Un element final si din ce în ce mai proeminent al marelui sistem judiciar al Canadei este tribunalul administrativ. Acest tribunal rezolvă probleme controversate, cum ar fi afirmatia de violare a drepturilor omului (desi deciziile sunt revizuite de către judecători). Astfel de tribunale au generat dezbateri emotionale între Canadieni asupra măsurii în care guvernele pot deranja dreptul indivizilor de a-si exprima liber opiniile.
Curtile judiciare ale Canadei au parcurs un drum lung din 1867. Astăzi, după aproape 150 de ani, ele continuă să se schimbe pentru a face fată noilor cereri.
Episodul următor: Politica: Partidul Conservator.
Experienta Canadiană este o serie de 52 de articole concepută pentru a spune istoria tării tuturor Canadienilor. Sponsorizată de Multimedia Nova Corporation si de partenerii Diversity Media Services/Lingua Ads, seria prezintă articole scrise de cei mai buni istorieni ai Canadei si ating o mare varietate de topicuri.
The Canadian Experience (Experienta canadiană) este copyright © 2010-2011 Multimedia Nova Corporation.
|
by Adam Chapnick 3/29/2011 |
Contact: |
|
|
