Filarmonica brașoveană împlinește 145 de ani
.După cum ne-a precizat PR al instituției, Iosif Trif, data de 6 mai 1878 este considerată un reper în privința vieții concertistice publice din vechea urbe transilvană, reprezentând un eveniment artistic organizat de "Kronstädter Philharmonische Gesellschaft", sub bagheta maestrului Anton Brandner, cunoscut dirijor, compozitor și profesor. Distinsul muzician este considerat inițiatorul și fondatorul societății și prin extensie, al Filarmonicii Brașov de astăzi.
Să facem, cu voia dumneavoastră, stimați cititori ai Observatorului, o incursiune în bogata istorie a amintitei instituții de cultură, cu sprijinul muzicologului, compozitorului și universitarului dr. Petre-Marcel Vârlan, de la Facultatea de Muzică a Universității Transilvania. Domnia sa precizează că există o solidă tradiție cultură muzicală a Brașovului se bazează pe o tradiție puternică, am putea spune chiar seculară în care spiritul cultural german a fost dominant. Populația orașului a creat un mediu intercultural fertil, în care diferitele influențe se întrepătrundeau, îmbogățind viața muzicală. La începutul secolului XIX lua ființă Societatea muzicală vocal-instrumentală condusă de Samuel Abraham, atestată în jurul anului 1820. Același Samuel Abraham construise în 1794 prima Sală de spectacole la Brașov cu numele Reduta, care s-a menținut până în zilele noastre cu renovările succesive de rigoare. Asociațiile culturale făurite de comunitățile etnice ale vechiului burg transilvan cultivau în primul rând muzica lor națională, conlucrând într-un climat de înțelegere și competiție artistică exemplară. Așa au apărut renumitele asociații corale Kronstädter Männergesangverein în anul 1859, Brassói Magyar Dalárda în 1863 și Reuniunea română de cântări în 1864. Primele formații profesioniste de muzică au fost fanfarele diferitelor regimente, iar Primăria a finanțat o Orchestră orășenească al cărei prim statut datează încă din anul 1814. Capela orașului a constituit baza întregii vieți muzicale brașovene până în anul 1935. Majoritatea instrumentiștilor acestor formații profesioniste proveneau din Boemia, Austria și Germania. Pe lângă o școală muzicală și interpretativă deosebit de dezvoltată, ei aduceau în Brașov și suflul marilor centre muzicale Viena și Lipsca. În programul concertelor de promenadă susținute în pavilionul Parcului central erau incluse pe lângă muzica de divertisment (marșuri, valsuri, uverturi), tot mai multe piese din repertoriul simfonic. De-a lungul anilor, pe podiumul și la pupitrul Orchestrei Societății filarmonice brașovene s-au perindat dirijori, soliști, compozitori, personalități de excepție care au susținut și o intensă activitate pedagogică. Activitatea lui Anton Brandner, între anii 1878 și 1900 s-a caracterizat prin strădania sa de organizare a repertoriului de concert după model vienez. An de an a inclus tot mai multe lucrări simfonice care au contribuit la ridicarea nivelului muzical al orchestrei și publicului brașovean, realizând aproape integral simfoniile de Beethoven, uverturile de Brahms, lucrări de Mendelssohn-Bartholdy, Schumann, Schubert. În această perioadă concertează la Brașov, soliști valoroși ca Felix Popper, Geza Zichy, Dimitrie Popovici ș.a. și se ridică prima pleiadă de soliști brașoveni: pianiștii Rudolf Lassel, Louise Lurtz, Else și Grete Krummel, violoniștii Max Krause, Eduard Lobel, Irene von Brennerberg, Ella Hesshelmer, violoncelistul Karl Klein și clarinetistul Wenzel Janota. După moartea lui Anton Brandner în anul 1900, postul de dirijor îl câștigă prin concurs prim-violonistul Capelei orășenești, Max Krause, originar din Leipzig, care va rămâne la pupitrul orchestrei până în anul 1917. Sub conducerea sa repertoriul se diversifică, viața de concert se amplifică, Orchestra reușind să execute pagini dificile din literatura romantică: Wagner, Brahms, Berlioz și chiar Richard Strauss. În 1907, un eveniment deosebit l-a constituit prezentarea în primă audiție la Brașov a Recviem-ului de Johannes Brahms. Soliști și formații de talie europeană dau tot mai mare strălucire stagiunilor Societății filarmonice. Astfel concertează la Brașov Ernst von Dohnany, Emil von Sauer, Bronislaw Hubermann, Cvartetul din Bruxelles, Orchestra de cameră din München și Orchestra din Leipzig, iar dintre soliștii brașoveni trebuie amintiți pianiștii Adolf Weiss, Paul Richter, Selma Honigberger, violoniștii Max Krause, Egon Dietzmann, Olga Coulin, Franz Croupa, soprană Selma Hackmuller. Desele colaborări ale Orchestrei cu renumitele corale brașovene în concerte vocal-simfonice și operă sunt dovada elocventă a profesionalismului interpreților. De asemenea, se cere reliefat rolul Societății și a lui Max Krause în instituționalizarea unui învățământ muzical la Brașov, prin înființarea unei școli pregătitoare Philharmonische Vorschule, care a format timp de aproape 28 de ani (1902 1930) tineri instrumentiști pentru Orchestra Societății.(...) În prezent, Filarmonica Brașov este condusă de tânărul pianist Ioan-Dragoș Dimitriu și își desfășoară activitatea în incinta Sălii Patria. În decursul ultimilor ani, Filarmonica Brașov a devenit cea mai importantă instituție muzicală din regiune și promovează arta și cultura la un nivel înalt prin propunerea unei palete variate și complexe de concerte și recitaluri. Prin activitățile sale, culturale, Filarmonica Brașov oferă publicului evenimente diverse, memorabile, unice și totodată se se impune ca un factor educațional în peisajul cultural autohton, prin promovarea unor activități menite să educe publicul tânăr și totodată să ridice ștacheta nivelului cultural al publicului larg. Felicitări la ceas aniversar! Horia C. Deliu
|
Horia C. Deliu 5/17/2023 |
Contact: |
|