Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2022
Articole Arhivă 2021
Articole Arhivă 2020
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Catrene migrenogene

FIECARE CU INTERPRETAREA SA?

Dacă fostele – sovietice – republici
Rușii le socot „pământ rusesc”,
Afișa-va când Bruxelles-ul chejii publici,
N-o pretinde că UK*- i pământ UEsc?

*UK (abr. engl. United Kingdom) - Regatul Unit; Marea Britanie.

LA CALAMITATE TOATE AM DEVENIT DINTR-O DATĂ STATE DEZVOLTATE?

Adulai două viteze:
Cineși – pe-ale sale speze.
Când să ți se spargă pneul,
În comun să ducem greul?!

CÂND NU-I MAI CUPRIND FIORII

O curtau pe frau A. Merkel
Ca un șoricar pe-un teckel,
Dar de când cu herr O. Scholtz,
Rușii îl cam pun la colț.

GHICI, CIUPERCĂ, CINE-I?

Toți știu: cancelariatul
Nu i-a pus pe nimb stigmatul.
Cochetarea cu Rusía –
Un semn grav: antipatia.

MIOPIE?

Tot i-auzi pe unii cum se leagă
De UÉ – că să ne lase-n pace.
Cârcotașii chiar să nu-nțeleagă
Că și noi dintr-însa parte-am face?

PUȚINTEL UITUCI

Singuri când sau în echipă
Îi vedem doar relele,
Nu cumva uităm pe-o clipă
Că și noi am fi-n UÉ?

BANII UE NU FAC PARTE DIN FONDUL COMUN AL STATELOR-MEMBRE?

Am primit, se-nfoaie-o primăriță,
Fonduri grase gratis de la ÚE,
Că pe loc chiar ți se rupe-o iță:
„Banii ăia sunt și-ai mei, duduie...”

RIPOSTĂ ÎNTÂRZIATĂ ABONATULUI LA BĂI(LE TUȘNAD)?

Fost-au vremuri – treceau ani de zile.
Vreun șoldan se implica-n scandal?
La cinci zile azi – săgeți futile
Că l-au ras - târziu – oficial?!

SFAT DE OSPĂTAR OLANDEZ MODERN

Să nú mai țínem dumáne,
Că ne-nădușim cu ele.
Să uităm de mușchi, ciolane
Și să trecem la ... lalele.

A TE DUCE LA TULA CU PROPRIUL SAMOVAR

Rușii-și iau, plecând la Tula,
Propriul samovar de-acasă.
La Tehrán* schimbă căciula?
Vin cu propria lor masă?
_________________________________________
*Tehran ( mai frecvent Teherán) – capitala Iranului.

ACORDUL CEREALIER DE LA ISTANBUL

Rusul joacă funambul
După cum îl strânge lesa:
Într-un fel - la Istanbul
Și în altul – la Odesa.

CUM PARTICIPĂ RUȘII LA PREGĂTIREA CULOARULUI PENTRU EXPORTUL DE CEREALE DIN UCRAINA

Explicarea rușilor expresă,
Invocând stringența en renfort*:
„Noi n-am bombardat mândra Odesă,
Ci am deminat intrarea-n port”.
*En renfort (fr.) – în ajutor.

GENEROZITATEA EX-PREȘEDINTELUI URSULESCU

Cât era stăpân pe hartă,
Nici prin gând să se împartă.
Azi, când nu-i, - mărinimie:
„Vouă – osul, pulpa – mie!”.

SĂ NU RESPIRI ÎN LIMBA TA MATERNĂ??!

Să nu vorbești în limba ta, străina,
Materna-i alta, zice-o lege jimbă.
Dar la război barbar, în Ucraína,
Viața să ți-o dai în care limbă?

ATENȚIUNE LA MINE!

N-a fost, la Pontul Euxin,
Un mai periculos rechin
Decât o deghizată mină
În puritate loengrină.

GAZE PROPRII – PREȚURI PROPRII

Avem propriile gaze,
Energie – o genune,
Dar și prețul la Romgaz e
Cel mai mare-n Uniune.

CINE ȘI CUM RESIMTE EFECTELE ÎMPOVĂRĂTOARELOR FACTURI

Cocârjați creveți românii
De-a facturilor povară,
Statu’,-n schimb (Nu-l simt nici câinii!),
Banii strânși cu caru-i cară.

CÂȚI MAI BENEFICIAZĂ DE PLAFONAREA ENERGIEI?

De la patru sute kilowați
Coborât plafonul la trei sute.
Să plătească! -I sece la ficați!
Nu văd că și statul e pe plute??!

CÂTE AGENȚII (PRODUCĂTOARE, FURNIZOARE, DE CONTROL ETC.) DE ENERGIE SE ÎMBOGĂȚESC FĂRĂ NICI UN EFORT SUPLIMENTAR PE CONTUL CONSUMATORILOR?

De ce statul nu se-atinge
De profitul câților,
Însă dă facturi de stinge
Viața amărâților?

CETĂȚEANUL SE GÂRBOVEȘTE, STATUL SE PRICOPSEȘTE

Cad bănuții pești în vintre:
Leii, cenții, pótura.
Din biștarii ce-au să intre
Statul ia cu ghiotura.

ECONOMISIM ENERGIA LA RĂCORIRE

Excesiv efect de seră?
Renunțăm la lavalieră!
Când, din vulg, un benghi de fată:
-Dar de ce doar la cravată?

CINE S-A ÎMBOGĂȚIT PE PIELEA CONSUMATORULUI DE ENERGIE?

Companiile de stat
Nici un deget n-au mișcat,
Și-au triplat profiturile
Și statul – veniturile.

MINISTRU PRINS CU MINCIUNA-N GURĂ

Termocentralele spunea că le va trece
De pe cărbuni pe gaze (Mai să-l țuci!).
De fapt, ne îmbăta cu apă rece,
Căci le-a și pus pe toate ... pe butuci.

PEȘTELE DE LA CAP SE ALTEREAZĂ

Ne lamentăm că liceenii
Au cunoștințe cam precare,
Dar profii lor, olimpienii,
Cum stau la titularizare?

MINISTRUL EDUCAȚIEI MĂREȘTE SALARIILE SUBORDONAȚILOR (DIN PIX) DE PARCĂ AR FI MINISTRU AL FINANȚELOR

Când împarte-n stânga, dreapta
Ploaia siguranțelor,
O susține, înțeleapta,
Și boss-ul finanțelor?

MINISTRUL, PROFII ȘI REFORMA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI

Când vreo douăzeci la sută
Nu trec titularizarea,
Cu ei mintea ta stătută
Vrea să facă reformarea?

CE I-A DAT TITLUL DE DOCTOR?

Cât să fii oare de bou
Să nu poți citi-n bucvariu:
L-a-mpins, titlul, în barou,
I-a dat sporuri la salariu...

CINE ȚI-A CONFERIT TITLUL (NEMERITAT), TOT ACELA SĂ ȚI-L IA?

Alma mater furtul să-l înfiere,
Când tot ea-l admise în urale,
Nu-i totuna cu a-i – Curții – cere
Pensiile s-abjure speciale?

MINISTRUL PUNE CRUCE PE PLAGIAT

Ce să răscolim tot natul,
Curcile să râdă, Doamne?
Cine-a comis plagiatul,
Tot acela să-l condamne!

CINEL-CINEL

Un budăi de juruite:
Ne vom bate la Bruxelles,
Vom da pensii jinduite,
Jos pe cele nesimțite…
Și ce s-a ales de el?
Lumea-I zice Trăncănel.

DE CE NU CREȘTE ȘI BUNĂSTAREA?

Duduie economia,
Dar se umflă datoria,
Se subție rația,
Ne arde inflația…

O SĂ RENEGOCIEZE PNRR-UL LA PAȘTELE CAILOR

De grija ta, i-ar pune la frigare,
Cea mai atroce-n junglă dintre fiare,
Dar la Bruxelles curaju-i brusc dispare:
Capul plecat și coada-ntre picioare.

ÎN PERIOADA MANDATULUI ȘI ÎN NOUA CAMPANIE ELECTORALĂ

Ne-au tot hrănit cu afine, strujeni,
Ciuperci din Făgăraș și Apuseni,
Iar când ne cer pe-un termen nou mandatul,
Făgada lor întrece Araratul.

NU MAI EXISTĂ MĂSURI DE PREVENȚIE?

Doct, ministrul glăsuie cu tact
Despre-o situație latentă.
Niște nechemați, nemăsurat,
l-încontrează că-i inexistentă.

GUVERNATOR – GURĂ DE AUR

Că ROBORU-i ca și calul,
Practica ne-o dovedește:
Când strângi frâul, nu-l ia valul,
Cum slobozi din frâu, cum crește.

INTANGIBILUL MOȚOC DIN FRUNTEA BĂNCII NAȚIONALE ȘI BALUL BĂNCILOR COMERCIALE

Cum le-a spus c-au sărit calul,
Cum a stins ROBOR-ul balul.
Dar dobânzii lui Moțoc
Nu-i găsim ac de cojoc?

MUNCĂ PE-O ORĂ, TAXE PE-O NORMĂ??

Să te-angajezi printr-un contract part-time,
Ție-un bănuț, la stat un ban, mai treacă-meargă,
Dar cine dracu’ să te ia cu naim
Și să plătească dări pe-o normă-ntreagă?!

ALTERNATIVE

Conturu-a două-alternative clar se-ncheagă
Să poți a le-ntreprinde-n ritm alegru:
Ori să devii șomer pe-o normă-ntreagă,
Ori să te angajezi part-time la negru.

LA CE DUCE MODIFICAREA DIN CODUL FISCAL PRIVIND TAXELE PE MUNCA PART-TIME?

Antreprenorul mic și mijlociu
(Un babuin să fie om integru?!)
Nu va lua part-time vreun suflet viu,
Ci numai – moarte – suflete, la negru.

ȚARA ARDE ȘI AMBASADA SE LĂFĂIE

Reprezentanța țării, umblă-o jalbă,
Într-un palat de lux a fost mutată.
Ba se muta, de vreți, și-n Casa Albă,
De n-ar fi fost, vremelnic, ocupată.

OPINII DIFERITE FUNCȚIE DE POSTUL OCUPAT?

Într-un fel semna ca prim-ministru,
În alt fel vota ca deputat.
Să te mire că un plat ministru
Se socoate-un analist ratatat?

UNDE PLOUĂ CU EUROI – NICI UN CONTROL?

De piei de vulpe, iepuri, miei și viezuri
ANAF te-ntreabă (Ține-ți nervii tari).
Dar când de nunți, logodne și botezuri,
De maneliști, DJ-i și lăutari?

LEGEA HOȚILOR ÎN LEGE

Un principiu alb ca helgea,
De hoți cel mai prețuit:
Să-ncalci cât mai șmecher legea,
Să nu fii nici bănuit.

DUPĂ SPUSELE UNUI MINISTRU DE RĂZBOI (CARE NU E DE LA NOI!), AUSTRIA AR FACE PARTE DIN NATO

Sunt în preajmă țări neutre?
Da de unde-ați mai luat-o?!
Conform noii sale sutre,
Le-ar băga pe toate-n … NATO.

ARE PE CE SE BIZUI

Ani de zile-a tot ciumat-o,
Opoziția, s-o-nmoaie,
Iar acum s-ar vrea la NATO.
Cam pe cine-o să-l îndoaie?

OPTICI DIFERITE

Din zgău de șarpe-l scoatem țipător:
A conlucrat c-o ex-Securitate!
Iar cel de azi nu-I colaborator,
Avertizor e de integritate!

NU S-A DUS PE PUSTII

Cară apă de-a părânga
- Ce-ți cususeși, frate, gura?
Ochii-n dreapta, ochii-n stânga:
-Nu vezi c-apărú cenzura?

CUM AR PUTEA FI COMPLETAT PERSONALUL LIPSĂ DIN POLIȚIA ROMÂNĂ

Reciclăm minerii, frate.
Sus poliția română!
Au ținut o lume-n spate,
Darmite-un bulan în mână?!

DE ZIUA AMBULANȚEI

Ambulanța (de Iași, da!)
Să-și serbeze ziua sa?
Doi godaci din mahala,
Brusc, au prins a guița:
Îi lovise rău damblaua
Și-au luat de nas purceaua.

DATUL CU PĂREREA LA ÎNALȚII (NOȘTRI) FUNCȚIONARI

Când s-a-ntins scandalul-ceacul
Ca o caracatiță,
Hop să pună ea capacul.
Și l-a pus. La cratiță.

NUMĂRUL ANGAJAȚILOR DIN PRIMĂRII DEPINDE DE TOTALUL LOCUITORILOR

Or fi ei plecați din țară,
Nu și la recensământ:
Cum să-și dea primaru-afară
Vreun slujbaș ce suflă-n vânt?

NU VI-I CUNOSCUT APELUL?

Când, în criză, bossu-ți spune ferm:
„Nici o grijă! Totul va fi bine!”,
Parc’-auzi burtosul pahiderm:
„FNI lucrează pentru tine!”

PROTEST NEAUTORIZAT

Zborșit, staff-ul, ca o cață
C-a ieșit poporu-n piață,
Făr’-a-l întreba frumos:
„Ne dai voie-a te da jos?!”

ÎN CARE VEAC ȘI AUTOSTRADA CU PRICINA?

Se mutase un guvern cu cortul
Spre-a lega Comarnic de Brașov.
Alte șapte, ce-au dat popii ortul,
Au uitat de-arteră. De istóv.

PENTRU A ASIGURA CALMUL

Îi luăm cu-ncetinelul:
Pe seniori – cu covrigelul,
Pe cei juni – cu sălărelul,
Pe aleși – cu ciolănelul...

INGINERULUI COSTIN FRÂNCU, A CĂRUI INOVAȚIE PRIVIND PRODUCEREA DE ENERGIE REGENERABILĂ IEFTINĂ ESTE NEGLIJATĂ

Să produci cum energie
Din gunoiuri menajere
Și să n-aibă alergie,
Când se vor chiar la putere?

CE NADĂ-MBĂTĂTOARE ÎL MOMEȘTE?

Pentru mulți demult nu-i un mister
Ce primar își gată pălărie:
I-au făcut ei dítai minister
Și n-or fi în stare-o primărie??!

UN PRIMAR, ÎN SECETĂ, ÎN AȘTEPTAREA PLOII

Sus, o escadrilă NATO
Norii-alungă, ploile.
-La harbuji mergi, nechemato,
Ca să sperii ciorile!

TENISMENELE I-AU MAI DEVOALAT O VULNERABILITATE

Las’ că l-au stors ca lămâiul,
Dar au constatat, abile,
Că fragil i-i și călcâiul,
Și tendonul – lui Ahile.

ANEI BOGDAN, ÎNVINGĂTOARE LA TURNEUL DE TENIS BCR OPEN IAȘI (WTA 125), 2022

Ați pus în joc atât efort, elan, fior,
Că nu mai știi ce-i sportul: trudă, zbor?
Frumoasă-i, dârză, voluptuoasă, Panna*,
Dar tot mai mândră-i campioana, Ana.
____________________________________________________________
*Panna Udvardy – tenismenă ungară, adversara Anei Bogdan în Turneul de la Iași.

ȘI-A GĂSIT LEACUL?

A renunțat la patima averii
De când e-n cuplu c-o puștoaică: Tanța?
Întâi își vinde-o vilă-n Primăverii,
Apoi, subit, o casă din Constanța...


Nicolae MĂTCAȘ

Expediate pe 18.08.2022.





Nicolae Mătcas    8/17/2022


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian