Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2022
Articole Arhivă 2021
Articole Arhivă 2020
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Caiete Cioran– Ediția 2021, Coordonator Anca Sîrghie, Editura D*A*S, Sibiu, 2022

Ajuns la a XXVII-a Ediție, Colocviul Internațional ,,Emil Cioranˮ, desfășurat la Rășinari în 13 și 14 noiembrie 2021, a reușit să perpetueze o manifestare științifică de înalt nivel și să probeze interesul pentru cercetarea vieții și operei filozofului plecat din Mărginimea Sibiului, pentru a străluci în Orașul Luminilor. Devenind o tradiție, publicarea cercetărilor și a intervențiilor prezentate cu această ocazie s-a concretizat într-un amplu volum – 290 de pagini – apărut la Editura D*A*S din Sibiu, o realizare editorială de excepție, proiect cofinanțat de Consiliul Județean Sibiu. Se cuvine menționat efortul organizatorilor de a asigura o bună desfășurare a evenimentului, atât prin forma prezenței fizice, cât și a celei online, în condițiile sanitare de restricție impuse de evoluția pandemică.
Riguros structurat sub coordonarea universitarei Anca Sîrghie, volumul Caiete Cioran – Ediția 2021 consemnează desfășurarea colocviului, ilustrând preocuparea pentru conservarea și difuzarea lucrărilor prezentate de reputați scriitori și filozofi din țară și de peste hotare, cadre universitare și critici literari de prestigiu, dar și de tineri cercetători, interesați de cunoașterea aprofundată a operei cioraniene. Cuprinsul lucrării este revelator pentru diversitatea formelor în care s-a desfășurat evenimentul, indicând Studii de filosofie și istorie literară, Eseuri, Lansări de carte, Ecouri, precum și o Retrospectivă Cioran în imagini.
Deschiderea volumului printr-o chemare Pe urmele lui Emil Cioran la Rășinari îi revine primarului Bogdan Bucur, cel care izbutește de fiecare dată să facă din renumita comună o generoasă și primitoare gazdă, promovând neobosit moștenirea culturală din Mărginimea Sibiului. Cu totul emoționantă este și Prefața semnată de Simona Modreanu, intitulată Dacă într-o noapte de toamnă, un călător..., o descriere poetică a întâlnirii domniei sale cu Rășinariul, cu Colocviile Cioran, cu filozoful însuși, prin opera sa, așa cum a fost receptat din diferitele perspective în comunicările prezentate. Cele cuprinse în primul capitol al lucrării, debutează viguros cu intervenția tânărului drd. Vlad Bilevsky de la Institutul de Filosofie și Psihologie ,,Constantin Rădulescu-Motruˮ al Academiei Române, care își propune să lumineze un aspect important al formării filozofului de la Paris, prin lucrarea Adeziunile științifice ale tânărului Cioran: Immanuel Kant și Intuiționismul. Investigând momentul în care, la vârsta de 20 de ani, Cioran se apleacă asupra problemei cunoașterii la Kant, cercetătorul semnalează și perspectiva intuiționistă din care se face analiza critică.
Urmând criteriul alfabetic, coordonatoarea volumului prezintă lucrarea Antoniei Bodea, Emil Cioran – Negativismul sublimat, care subliniază prolificitatea filozofului ale cărui meditații existențialiste se disting prin stilul expresiv, impecabil. Autoarea decelează dimensiuni fundamentale ale acestei personalități contradictorii: mereu pe poziții nihiliste, moralistul sceptic respinge ideea de sistem în filosofie și îmbrățișează îndoiala ca instrument de lucru. Spre completarea acestui profil, Mariana Pândaru-Bârgău prezintă în textul intitulat Pe urmele unui document epistolar inedit două scrisori păstrate în arhiva familiei, aducând mărturii despre Emil Cioran, de la cei care l-au cunoscut din vremea adolescenței. Tot despre aceste documente inedite vorbește Anca Sîrghie în studiul său Dintre tainele biografiei lui Emil Cioran, deslușind legăturile de prietenie dintre tinerii rășinăreni, care își împărtășesc peste timp – scrisorile datează din anul 1996 – opiniile despre consăteanul lor ajuns la Paris, pe care îl consideră cel mai mare om de cultură oferit omenirii de neamul românesc.
Universitarul Marin Diaconu pune față în față în cercetarea sa Emil Cioran și George Bălan cele două personalități, semnalând vocația amiciției pe care filozoful o avea, așa cum se reliefează mai ales în bogata sa corespondență. De data aceasta, autorul se oprește asupra vieții și operei muzicianului filozof George Bălan, din a cărui prietenie și prețuire pentru Cioran a rodit un interesant schimb epistolar. O sistematică cercetare propune dr. Marius Dobre, în Lupta cu Dumnezeu. Pe urmele divinității cu necredință, unde evidențiază preocuparea lui Emil Cioran pentru raportul dintre om și Divinitate. Distingând un soi nou de teologie, cercetătorul identifică specificul viziunii cioraniene despre credință și religie, o atitudine diferită de ateism sau agnosticism, care va șoca încă din tinerețe.
Venind de la Institutul de Filosofie și Psihologie ,,Constantin Rădulescu-Motruˮ al Academiei Române, dr. Titus Lateș își centrează studiul Cioran în jurnalele contemporanilor pe surse extraliterare, care însă aduc un plus în registrul autenticității. Devin adevărate mărturii paginile de jurnal aparținând unor personalități cunoscute de Emil Cioran, cu care va menține legătura prin scrisori și după 1941, când se va stabili definitiv la Paris. Deschideri spre alte orizonturi de receptare a singularității destinului cioranian sunt oferite de prof. univ. dr. Simona Modreanu, meditând în Cioran, luntraș prin kairos despre acest maestru al contradicției și al paradoxului. Dominantă, tema eșecului este discutată în raport de noțiuni ce se instituie ca piloni ai concepției filozofului despre existență. Un alt unghi din care este privită personalitatea gânditorului este deschis în textul purtând titlul Cioran Creștinul, aparținând conf. univ. dr. Pr. Constantin Necula, de la Facultatea de Teologie ,,Sf. Andrei Șagunaˮ din Sibiu. Propunându-și să treacă de nivelul aparențelor, părintele Necula descoperă aptitudinea rășinăreanului de a pune întrebări în cheia literaturii despre problemele teologiei, ceea ce nu îndreptățește a se vorbi despre un anti-creștin.
Un amplu studiu consemnând Interviuri în contemporaneitate despre Emil Cioran propune d.na conf. univ. dr. Anca Sârghie, care creditează această formă de dialog cu atributele care pot răspunde dorințelor de informare ale contemporanilor. Interesată de interviurile cu cei care l-au cunoscut pe Emil Cioran, autoarea este în măsură să răspună de ce fratele mai mic, Aurel Cioran, a fost cel mai solicitat, reține apoi cele două voci feminine, una de la Paris. Cornelia Groshenny Isac, și alta din Sibiu, Eleonora Cioran, soția lui Aurel, ambele reușind evocări emoționante ale filozofului. Nu este ignorat nici interviul despre Emil Cioran cu filozoful Dorin Stoica, de la televiziunea canadiană.
O interesantă asociere realizează d.na prof. dr. Ada Stuparu, în comunicarea Emil Cioran și Ion D. Sîrbu – ipostaze ale exilului, ambele personalități evocate trăind în condițiile unui exil asumat, unul la Paris, celălalt la Craiova, unde amândoi simt apăsarea dezrădăcinării, dar au șansa libertății de gândire și de creație. O modalitate pe care o găsește Emil Cioran de a trece peste limitele imposibilului este subliniată de Claudia Voiculescu, masterandă la Facultatea de Teologie Ortodoxă ,,Justinian Patriarhulˮ din București, care îl prezintă pe Cioran – cel care vedea realitatea nevăzută, , având ca punct de pornire controversatul volum Lacrimi și sfinți. Sunt revelate îndoielile și răzvrătirile, haosul lăuntric care însă nu rup legăturile cu Dumnezeu și îi permit să sondeze cu curaj neantul existenței.
Capitolul intitulat Eseuri surprinde prin diversitate. Primul text aparținând poetului Victor Albu este o sintetică intervenție Despre Cioran, marcată de sensibilitate și trăire autentică. Contemplarea nostalgică, în tăcere, a locurilor copilăriei filozofului, îi amintește de primele lecturi din vremea școlii, îndrumat de dascăli devotați spre cunoașterea lui Cioran, de la care a învățat să prețuiască clipa. Stând, de asemenea, sub semnul poeticului, intervenția d.nei Alina Diaconu din Buenos Aires, Argentina, Unas pocas palabras, în traducerea hispanistei Gabriela Banu Câteva cuvinte, remarcă apropierea spirituală și puntea trainică dintre Argentina și Emil Cioran. Se evocă întâlnirea acestuia cu Jorge Luis Borges, o reciprocă prețuire a unor mari spirite, precum și volumul ,,Dragă Cioranˮ, în care scriitoarea argentiniană descrie prietenia care a legat-o în timp de filozoful de la Paris, căruia îi dedică un portret în versuri. Cunoscutul critic și istoric literar Aureliu Goci meditează în comunicarea sa intitulată Inconfortabilul Cioran?Emil Cioran, un Iov fără lepră și fără Dumnezeu, asupra evoluției scriitoricești a lui Cioran, pornind de la revigorarea filozofică adusă de prietenia acestuia cu Alina Diaconu. Scriitorului Emil Cioran i se urmărește apoi devenirea până la asumarea condiției de Iov, dar fără credință și fără Dumnezeu, rămas totuși ,,în curtea preotului ortodox din Rășinariˮ. O pagină de autentică literatură izbutește Paula Romanescu care configurează un periplu imaginar De la Paris la Rășinari: pe urmele umbrelor-lumini, în treceri surprinzătoare de la real la ficțiune, de la viață la moarte. Toposul este cel adecvat unui asemenea demers, cimitirul Montaparnasse, orașul umbrelor, unde distinsa poetă evocă prezențe românești de mare rezonanță în cultura lumii, al căror destin s-a legat, într-un fel sau altul, de Orașul Luminilor, pentru ca în final să ajungă la lespedea de marmură neagră, fără cruce, care stăjuiește mormântul lui Emil Cioran, studentul etern locuind în mansarda din rue de LʾOdéon.
Contribuții importante aduce și Ion Gligor Stopița, care îl prezintă pe Emil Cioran –trăitorul privilegiat celor inițiați în zone abisale, având drept motivație un citat din Gabriel Liiceanu despre spațiul montan cu rol modelator în personalitate. Aceasta s-a dovedit, afirmă autorul capabil de subtile metafore, dar și de tăioase observații asupra contemporaneității, și în cazul celui legat de Coasta Boacii, alungat definitiv și irevocabil din rai, pentru a trăi în macrocosmosul său, unde a construit o sinteză filozofică singulară. Aducând informații inedite despre modul în care Cioran se raporta la reperele fundamentale al culturii noastre naționale, prof. dr. Ioan Radu Văcărescu prezintă în studiul Eminescu și Cioran, articolul Mihail Eminesco, publicat de filozof, în limba franceză, desigur, în revista ,,Comoediaˮ, apărută la Paris, în 16 ianuarie 1943. Configurată deja, viziunea gânditorului găsea în Eminescu, recunoscut ca cel mai mare poet român, un exemplu al eșecului, stând sub semnul fatalității, al unui destin căruia nu reușește să i se sustragă. Important este textul cioranian și sub aspectul convingerilor despre poet și esența poeziei, instituind incompatibilitatea absolută dintre poezie și speranță. Al doilea text publicat în aceeași revistă, la 4 septembrie 1943, Les secrets de lʾâme – Le dor ou la nostalgie, indică preocuparea lui Cioran pentru pătrunderea unor esențe de trăire românească, glosând în jurul noțiunii intraductibile de ,,dorˮ.
Un aer de prospețime aduce volumul Caiete Cioran –Ediția 2021 prin capitolul dedicat lansărilor de carte, îndeplinind cu consecvență scopul de a aduce în prim-plan noi apariții editoriale de marcă. De data aceasta, Adrian Dinu Rachieru zăbovește cu încântare asupra lucrării Simonei Modreanu, volumul bilingv Cioran ou la chance de lʾéchec/ Cioran sau norocul neîmplinirii, o realizare originală pornind de la gravurile Wandei Mihuleac, însoțite de citate alese de artistă împreună cu Cioran. Comentariile autorului punctează provocările cărora Simona Modreanu încearcă să le răspundă privind acest om misterios, apăsat de scepticism, un ,,apostol al ratăriiˮ, așa cum îl denumește.
O conexiune à rebours realizează Ada Stuparu prezentând recenzia la Caiete Cioran – Ediția 2019 , volum realizat sub coordonarea Ancăi Sîrghie. Remarcând consistența capitolului Comunicări și conferințe, precum și a celui de Eseuri, autoarea indică multitudinea aspectelor atinse de cei care au înțeles să se apropie de scrierile acestui original gânditor. Aceștia izbutesc an de an să lărgească universul receptării operei cioraniene, marcând interesul crescând pentru gândirea românescă, în țară, precum și în lume.
Ca un necesar feedback, se constituie capitolul Ecouri, care se deschide cu un reportaj realizat de prof. univ. Ileana Costea din California SUA, intitulat Cioran dezvăluit mie și, sunt sigură, multora... Puternic marcate subiectiv, impresiile autoarei despre personalitatea lui Emil Cioran întâlnit la Paris pregătesc descrierea evenimentului de la Rășinari la care a avut șansa de a participa grație posibiltăților oferite de aplicația zoom. Impresionată de varietatea comunicărilor, românca americană consideră că cel de-al XXVII-lea Colocviu dedicat lui Emil Cioran este o modalitate de a-i cunoaște opera, dar și de a onora un mare gânditor. De peste Ocean a venit și intervenția lui Dorin Nădrău care a trimis din Michigan SUA Noi exerciții de admirație la Rășinari, unde apreciază acest eveniment cu semnificație identitară pentru Sibiu, bogăția și diversitatea intervențiilor și excelenta organizare a acestei manifestări devenite trațională. În acest context, menționează acordarea Premiului ,,Emil Cioranˮ d.nei Anca Sîrghie ,,pentru întreaga operă literară și publicisticăˮ. Din Sibiu, Maria Daniela Pănăzan cuprinde într-o privire sintetică desfășurarea Colocviului Internațional ,,Emil Cioranˮ - Rășinari, 13-14 noiembrie 2021, consemnând o reușită științifică și culturală de înaltă ținută.
Document testimonial, Programul manifestării din toamna anului 2021, care s-a deschis cu slujba de pomenire a lui Emil Cioran la Biserica ,,Sf. Treimeˮ din Rășinari, imortalizează conținutul și calendarul lucrărilor Colocviului Internațional ,,Emil Cioranˮ, unde momentele de elevație intelectuală ale cercetărilor științifice au fost urmate de ecoul livresc al lansărilor de carte și de delectarea produsă de spectacolul de teatru Exerciții de admirație Emil Cioran, susținut de Teatrul ,,Aureliu Maneaˮ din Turda, și de momentul artistic Lumina care cade pe Coasta Boacii, lectură din opera cioraniană, susținut de Cătălin Emil Neghină, actor la Teatrul Național ,,Radu Stancaˮ din Sibiu. Proiectată, vizita la Păltiniș și la Șanta, Pe urmele lui Emil Cioran și ale lui Constantin Noica, din păcate nerealizată, ar fi constituit un emoționant corolar al evenimentului organizat de Primăria Comunei Rășinari, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Sibiu, Liga Culturală Sibiu și Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România.
Schimbul de mesaje între participanții la Colocviu cărora li s-au alăturat alte prezențe din țară și din străinătate, urmat de un grupaj de imagini stau mărturie pentru reușita unui eveniment de excepție.







Ada Stuparu     8/1/2022


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian