Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2022
Articole Arhivă 2021
Articole Arhivă 2020
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Amintiri în trei timpi - În memoria lui Cristel

Zidurile Sălii „Oscar Peterson” din Montréal, vor purta peste ani amprenta sonoră a „Suvenirurilor” lui Cristache Zorzor, întruchipată într-o sculptură nevăzută, modelată prin frecarea arcusului nu pe corzile unei viori, ci pe corzile sufletului, la vremuri de taină, acolo unde vremelnicul întâlneste vesnicia.

Sensibil până la lacrimi în ascultarea unei melodii, fără a cunoaste lucruri elementare – notele pe portativ îmi par si acum un stol de vrăbii asezat pe sârmele de telegraf –, am trăirile mele, transferate în te miri ce bizarerii ale putinelor mele „cunostinte” muzicale.
Literatura, în schimb, mi-a dat idei la acest concert simfonic.

Există un pasaj în Craii de Curtea Veche (Mateiu Caragiale), la care m-am gândit ascultând acordurile tale, dragă Cristel.
Si cum se mai potrivesc!

„Era spre căderea iernii, o vreme de lacrimi… Lăutarii nu uitară să cânte acel vals domol care era una din slăbiciunile lui Pantazi, valsul voluptuos si trist în legănarea căruia pâlpâia, nostalgică si sumbră fără sfârsit, o patimă asa sfâsietoare, că însăsi plăcerea de a-l asculta era amestecată cu suferintă. De îndată ce coardele încălusate porniseră să îngâne amara destăinuire, întreaga sală amutise. Tot mai învăluită, mai joasă, mai înceată, mărturisind duiosii si dezamăgiri, rătăciri si chinuri, remuscări si căinte, cântarea înecată de dor se îndepărta, se stingea, suspinând, până la capăt pierdută, o prea târzie si zadarnică chemare”.
Generatii de cititori si de exegeti mateieni s-au tot întrebat: care să fi fost acel tulburător vals?
Cine a fost compozitorul?
Romanul, apărut acum aproape un veac, a incitat multe minti luminate la descifrarea acestei enigme.

Unii au bănuit a fi „Valsul imperial” al lui Strauss, ba chiar un contrar al acelei capodopere numite “Dunărea albastră”, prin rătăcire si pesimism.
Unele păreri au fost mai cutezătoare: Bach („…muzica lui, scară de lacrimi ce urcă la Dumnezeu”, zice Cioran), Mozart, chiar Ivanovici, gălăteanul nostru, cel cu „Barca pe valuri…”.

Ascultând, în acel miez de decembrie tulburătoarele acorduri ale „Suvenirurilor”, mă întreb acum, dacă Pantazi, „sub pecetea tainei”, nu a lăsat pe altul să ghicească izvorul de unde curgea acesl vals misterios – si parcă incomplet! –, vals ce storcea lacrimi musteriilor birtului din Covaci.

Mult mai târziu, o idee năstrusnică, obsedant repetitivă, a început a mă bântui: de ce nu ar fi Cristache Zorzor, cel care a adus la lumină întreaga partitură?

Dacă totusi...



Emil Belu, Montréal,





Emil Belu    7/24/2022


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian