Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2022
Articole Arhivă 2021
Articole Arhivă 2020
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Dialoguri oarecare - Vară (22)

- Vara este anotimpul evadărilor...

- Că altfel am mai crede că stăm sechestrați, „arestați” parcă de covid, vrei să zici...

- Impeuprejurări...

- Ei, sigur împrejurări, îmi place alegerea, sună ca o încercuire și atunci intenția evadării are justificare, căutam momentul când ne găsim în acel stadiu unic, ideal chiar (și de aia utopic bine-nțeles) când tot și toate devin acceptabile, nu mai punem întrebări inutile, ba chiar credem că suntem „bine merci!”și, cum zici tu, evadăm

- Păi, nu?

- Păi nu! Mai întâi; nu e vara încă, suntem în iunie, Father’s Day e săptămâna viitoare, abia a trecut Jubileul, așteptăm solstițiul și dacă putem ieși din casă fără umbrelă (uneori) și fară parka nu înseamnă vară că bate încă un vânticel cu miros de gheață.

- Anticipez, vezi bine, e un fel euforic ce zic – cam așa cum e și cu vânticelul ăla al tău care doboară ditamai copacii, ia acoperișuri și amplifică stările alea pe care le-am tot experimentat în ultimii doi ani, dacă nu te superi - dar numai pentru că - gata - se poate pleca otiunde, cu sau fără mască, deci se poate pleca, insulele sunt aproape, Florida e la „doi pași”...

- Și dacă te și lași în voia memoriei îți închipui cum era când te urcai în mășînă și plecai, nu contează unde numai să poți vedea de aproape câte ceva din deschiderea asta imensă care se cheamă Canada, nu?

- Sigur, de la Toronto la Banff a durat șase (6) zile...

- Și dacă mă chunui uneori (sic!) să-mi aducaminte numele unui actor pe care l-am iubit grozav înre-un rol sau altul văd că n-am nicio problemă să recapitulez toate cele șase zile și ce s-a mai întâmplat după aia; e o lume aglomerată memoric din care redescopar de fiecare dată ceva nou, o imagine ale cărei detalii n-am vrut să le pierd, cred, ca apusul parcă fără sfârșit de pe Lacul Superior și senzația aia unică a incremenirii în timp pe care numai apa o poate transmite, căderea lînă, împrăștiată parcă de capriciul pietrelor de la Kakabeka Falls - de lângă Thunder Bay - ori mai ales (șansă, nu glumă) splendoarea Aurorei Boreale care ne-a însoțit între Winnipg și Regina..Pe urmă Banff și Rockies unde nu poți decât să te oprești, să privești și dacă ai forță să încerci includerea pentru că nicăiei nu mi s-a părut mai armonioasă conecția dintre om și ceea ce îl înconjoară.
Vorba Poetului:
„Înălțimile albastre
Pleacă zarea lor pe dealuri,
Stele-n ceruri, stele-n valuri
Arătând privirii noastre”...și ce dacă e Eminescu ori poate tocmai de aceea!

-Nu-i așa? Nu e „Sara pe deal” dar „Înălțimile albastre”ar putea suplini nota aceea intimă a comunicării indiferent de semeția stâncilo ori unduirea poienelor cu turme și flori albaste.

-Știi cume, când intervine Eminescu lumea așa cum o știm se deșiră ca un pulover a cărui dimensiune a fost greșită, împletitura e numai o naivă interpretare a intenției, iar necesarul un simplu refugiu intuitiv...altfel o trimitere în sfera aia tangibilă doar prin cuvântul eminescian.

-Cum ai zis, e iunie și un drum către El e firesc, necesar de fapt, 15 iunie (1989) când Eminescu a plecat s㠄moară puțîn” are semnificația întreruperii unui destin în a cărui semnificație nu o descifrăm decât citindu-l.

“Cu un cântec de sirenă,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca să schimbe-actorii-n scenă,
Temomește în vârteje;
Tu pe-alături te strecoară,
Nu bagă nici chiar de seama,
Din cărarea ta afară
De te-ndeamnă, de te chiamă”
Pe urmă vara s-ar putea să vină, evadâriule s-ar putea să se întâmple...

Nb.Versurile: Lasa-ti luma ta uitata / Glossa

Maria Cecilia Nicu
Toronto Iunie 2022







Maria Cecilia Nicu    6/20/2022


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian