Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2022
Articole Arhivă 2021
Articole Arhivă 2020
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Despre Cinematografiese Filme

Cu tot sufletul meu încă îndurerat, constatând că pe ecrane a venit un nou film din seria Dowton Abbey și știind că și soțului meu i-ar fi plăcut să-l vadă, mi-am luat bilet și am intrat în sală.
Era devreme. Am avut de așteptat un timp până la începerea filmului. Un timp am fost singură în sală. Apoi au mai venit câteva persoane.
Să fi fost vreo cinsprezece persoane când au început reclamele pentru filmele ce jucau în celelalte săli ale cinematografului, urmate de cele care urmau să ruleze în viitorul apropiat. Ce să vezi, ce bubuială!, ce balamuc pe ecran!, ce țipete înfricoșătoare!, câtă violență, câtă ură, câte pericole ce apar de peste tot, câți decibeli transmiși, fără să se facă deosebire dacă filmul era pentru copii sau adulți, dacă era jucat sau animat. Unii se împușcă, alții cad pradă dinozaurilor, într-unul animat un personaj îl dă pe altul cu capul de masă fără încetare.

Adulților dacă le place să vadă așa ceva, este treaba lor. Dar bieții copii..., care sunt aduși să vadă asemenea filme, ce înțeleg ei oare din ele? Ce învață ei din ele? Educatorii, părinții sau media, s-au gândit ei oare cum asemenea filme modelează mintea fragedă a copiilor, atitudinea lor față de viață, față de semenii lor?
După ce copilul vizionează un asemenea desen animat, în care unul din personaje îl dă pe altul în mod repetat cu capul de masă , pe moment pentru el poate fi o glumă bună, dar după ce ajunge acasă, sau la școală, aplică și el ce a învățat, fie asupra colegilor lui, prietenilor lui, asupra familiei sau altor persoane.
Și ne mirăm de atâta bulling la tineret sau ne mirăm că tineri, aproape copii, se distrează împușcând în masă pe oricine le cade sub ochi. Pentru ei, durerea sau viața altora nu au nici o valoare, asa cum au văzut și învățat de mici. Aici este cauza: Expunerea minților lor nevinovate la tot ce este urât și rău, crimă și violență prin spectacole televizate ori filmate. Cele pentru copii și tineret, ar trebui să îi expună pe acestia la subiecte inteligente, pașnice, la un limbaj civilizat,la politețe, la ce-i frumos, la artă, la literatură bună, clasică, la prietenii adevărate, la respectarea aproapelui, la ce-i moral. Asta, în timp, ar crea o viață mai bună, mai calmă, mai plăcută și mai interesantă atât lor cât și celorlaltora.

În sfârșit a început filmul. Am respirat ușurată. Cunoscuta melodie insoțește minunata pajiște, pâlcul de pădure și motociclistul mesager, filmate cu drone-ul, apropiindu-ne de Castelul Highclere, ce joacă rolul castelului Downton Abbey, rol similar ca importanță perfecțiune și eleganță cu cel al starurilor care joacă în acest film.
Castelul Highclere actualmente proprietatea celui de al 8lea Earl și Contesa de Carnavon, care locuiesc în el, dar au și obligația să întrețină acest istoric castel, de 3000 metri pătrați și 300 de camere. Vizitat în trecut de regi și împărați, a fost construit în secolul 17, în stil elisabetan, de acelaș arhitect ca și Palatului Westminster din Londra. Cel mai renumit rezident al lui a fost al 5-lea Earl de Carnavon, bunicul actualului proprietar, descoperitorul mormântului lui Tutankamon. Astăzi, pentru a face față cheltuielilor, castelul este deschis pentru vizitare, sau este închiriat pentru filme, concerte sau alte spectacole.

Downton Abbey - A New Era, este produs de acelaș foarte talentat scriitor de filme, Julian Fellowes, același ca în celelalte seriale Downton Abbey și care este oarecum specializat în crearea filmelor de epocă.
El a reunit aproape toți actorii serialelor trecute, le-a creat rolurile, a fost atent la toate amănuntele, ca ambianță, costume, coafuri, bijuterii obiceiuri ca să creeze verosimilitatea perioadei și să păstreze acuratețea istorică.
Acțiunea începe cu sosirea mesagerului ce aduce scrisoarea prin care Contesa de Grantham primește vestea că a moștenit o vilă în sudul Franței și că fiul celui care i-a lăsat această moștenire, Marchizul de Mountmirail, îi invită acolo ca să se cunoască. Robert și Cora, Edith cu soțul, Tom Branson cu proaspăta lui soție, Lucy pleaca, in speranta ca vor afla misterul acestei mosteniri, pe care bătrâna doamnă o lasă mostenire lui Sibyl, fiica lui Tom cu nepoata batrânei, pe nume tot Sybil și care a murit la nașterea fetiței.
Acolo Robert primește vestea tulburatoare pentru el, că ar putea fi fiul celui care a dat vila în moștenire Contesei Grantham. Pe de altă parte, Mary, care conduce afacerile proprietății, a rămas acasă și acceptă contra cost, o echipă de filmare care va turna filmul mut, The Gambler în castel. Încep filmările, dar un telefon îl anunță pe regizor că să oprească totul, filmele mute ne mai fiind rentabile.
Atunci Mary propune să transforme filmul într-unul sonor, oferind să dubleze artista principală a cărei accent regional nu se preta cu subiectul filmului. In final tot personalul casei ajunge să figureze în film, care se termină cu bine. Cei plecați în Franța se înapoiază, fiecăruia li se rezolvă problemele, dar bătrâna doamnă se simte rău. Toată casa se agită, vin în camera bolnavei, iar ea, cu ultimele puteri îl asigură pe fiul ei că este fiul tatălui lui. Agitația continuă, iar ultimele ei cuvinte au fost ``Încetați cu gălăgia! Nu mă pot auzi murind!``

Unii consideră filmul ca o poveste ruptă de realitate, despre un grup de oameni prinși într-o lume a regulilor și obiceiurilor, care încearcă să-și găsească drum spre un pic de fericire. Din punctul meu de vedere filmul etaleaza frumosul,eleganța, politețea și tăria de caracter a personajelor lui. Este educativ, plăcut și relaxant.

Dorina Morariu, Penticton B,C,





Dorina Morariu    6/6/2022


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian