Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2022
Articole Arhivă 2021
Articole Arhivă 2020
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Men sano - Suntem ceea ce mâncăm, când mâncăm și cum mâncăm

„Spune-mi ce mănânci ca să-ți spun cine ești”. (Jean Anthelme Brillat-Savarin)

„Ești ceea ce mănânci”. (O veche filozofie indiană, Ayurveda)

Rezumat: Orice om rațional este preocupat de ceea ce poate face pentru a se bucura de o sănătate cât mai bună. Articolul de față prezintă o sinteză a celor mai importante principii de alimentație care conduc la realizarea acestui scop.

Cuvinte și expresii cheie: mâncare; îmbuibare; longevitate; boală; corpul; mintea.

În țările bogate s-a ajuns deja în situația ca numărul celor care mor din cauza excesului de mâncare, al îmbuibării, să fie mai mare decât al celor care mor din cauza lipsei de mâncare.
De fapt, în țările dezvoltate nu mai există cazuri de oameni care să moară din cauză că nu au ce mânca.
În schimb, numărul persoanelor care au probleme din ce în ce mai grave, din cauza excesului de mâncare, al îmbuibării, este foarte mare și mereu în creștere.
Aceasta din cauză că gurmanzii își sapă singuri mormântul cu dinții mâncând.
Materialul de față are scopul de a îndemna la un proces de reflecție profundă asupra faptului că sănătatea și viața noastră depinde, în mare măsură, 1) de ceea ce mâncăm, 2) de cum mâncăm și 3) de când mâncăm.
O veche filozofie indiană, Ayurveda, spune c㠄Ești ceea ce mănânci”, iar faimosul gastronom de origine franceza din secolul al 19-lea, Jean Anthelme Brillat-Savarin a lansat dictonul „Spune-mi ce mănânci ca să-ți spun cine ești”.
În același sens, Dr. Kirschner, în Live Food Juice, precizează c㠄Alimentele pe care le consumați determină în mod semnificativ longevitatea – sau cât de mult vă veți bucura de viață și cât de reușită va fi viața pe care v-o faceți singuri.”. (Dr. Kirschner, Live Food Juice)”.
În zilele noastre, marele pericol pentru sănătatea și viața noastră este cauzat cel mai mult de faptul că noi înșine (
1) nu respectăm unele reguli elementare de alimentație rațională, și
2) nu suntem conștienți de faptul c㠄Boala este cu mult mai scumpă decât menținerea sănătății.” (Robert Morse, medic american, specialist în medicină naturistă și iridologie).
Ajungem astfel la cruda realitate conform căreia „Jumătate din viață ne cheltuim sănătatea pentru avere, iar în cealaltă jumătate, cheltuim averea pentru sănătate.” (Voltaire) și „Medicii toarnă medicamente despre care nu știu mai nimic, cu scopul de a vindeca boli despre care știu și mai puțin, în oameni despre care nu știu nimic.” (Voltaire).
Uităm c㠄Trebuie să mâncăm ca să trăim, nu să trăim ca să mâncăm.” (Moliere), și c㠄Omul trebuie să mănânce pentru a trăi, nu să trăiască pentru a mânca.” (Benjamin Franklin).
Oamenii ignoră, iar statul permite, publicitatea mincinoasă și agresivă prin care „Frumoase la vedere și plăcute la mâncare sunt produsele care ne omoară.” (Biblia, Sfântul cuvios Eftimie), iar gastronomia, în loc să fie arta de a folosi hrana pentru a crea fericirea, a ajuns mijlocul prin care se câștigă banii pe seama sănătății populației.
Ce mâncăm, când mâncăm și cum mâncăm ne influențează, decisiv, atât corpul, cât și mintea.
Masa de seară ar trebui servită până în ora 18, cu patru sau cinci ore înainte de a ne culca, pentru ca stomacul să ne fie gol atunci când începem să dormim.
Nerespectarea acestei „reguli de aur” este cauza care face ca numeroase persoane să ajungă supraponderale.
De fiecare dată când cineva servește masa după ora 18 ar trebui să se gândească și la faptul c㠄Pinguinii sunt rândunicile care au mâncat după 6 seara.” (Anonim)

Pentru ca procesul de digestie și de absorbție să decurgă cu efecte benefice maxime pentru organism este necesar să mestecăm fiecare îmbucătură de 30 – 50 de ori, până când mâncarea se transformă într-o pastă.
Dacă nu se mestecă temeinic, cea mai mare parte a mâncării pe care o consumăm se va elimina, fără a fi absorbită.
Dacă mesteci mai mult, beneficiile sunt numeroase și deosebit de importante, dintre care sunt de menționat: te simți mai plin din mai puțină mâncare; foamea va dispărea cu mai puțină mâncare; are loc o foarte bună digerare și absorbție hranei; crește gradul de detoxificare intracelulară; enzimele de revitalizare lucrează din plin etc.
Fructele trebuie consumate cu 30 – 40 de minute înainte de masă. Fructele consumate după masă vor aduce un aport excesiv de carbohidrați, ceea ce va produce creșterea greutății corporale.
Fructele, ca și legumele și zarzavaturile consumate, trebuie să fie locale, pe baza concepției că organismul nostru și mediul în care trăiește sunt inseparabile.
Alimentația trebuie să se bazeze pe 85% alimente de origine vegetală și 15% alimente de origine animală, nu mai mult de 80 - 120 de grame pe zi.
În unele studii se recomandă un necesar de proteine de aproximativ de un gram de proteine per un kilogram de greutate corporală.
Între mese nu mai trebuie mâncat nimic, cu excepția fructelor.
Adulții ar trebui să bea apă în cantitate de 2,5% din greutatea corpului lor, dintre care circa: 250 - 750 de mililitrii dimineața, după trezire; 500 - 750 de mililitrii de apă înainte cu o oră de masa de prânz; 500 - 750 de mililitrii de apă înainte cu o oră de masa de seară.
Această apă va umple o parte din stomac și va diminua pofta de mâncare.
În timpul mesei trebuie evitat să bem apă din cauză că aceasta va dilua enzimele digestive din stomac, făcând dificilă digerarea și absorbția hranei.
Apa nu poate fi înlocuită de alte lichide.
Atunci când consumăm alte fluide decât apa, cum ar fi ceai, cafea, băuturi carbogazoase și bere, nu efectuăm o hidratare a corpului, ci, dimpotrivă, o deshidratare (aceste lichide jefuiesc celulele și sângele de apă).
Între post și longevitate s-a dovedit că există o corelație, în sensul că oamenii care respectă posturile se bucură de o sănătate și de o longevitate mai bună.
Studiile științifice au demonstrat, în unanimitate, că oamenii care mănâncă mai puține calorii sunt și mai sănătoși și trăiesc mai mult.
La fel s-a demonstrat c㠄foamea până când stomacul ajunge să fie gol” este foarte sănătoasă.
Postul cu „foamea până când stomacul ajunge să fie gol” se poate realiza zilnic, timp pe circa 14 - 15 ore, (1) între ultima masă de seară, care trebuie să fie în jur de ora 17:30 și (2) până la masa de dimineață, din jurul orelor 7:30 – 8:00.
Prin acest mini-post se obțin importante efecte benefice, exprimate prin autocurățarea celulară, detoxificarea din celulele corpului, eliminarea substanțelor toxice din organism etc.
În condițiile în care abordezi foamea cu o atitudine pozitivă, ca un lucru benefic pentru sănătate, te vei obișnui cu acest mini-post și nu va mai fi o problemă să-l ții.
Eu personal m-am obișnuit cu acest mini-post de mai mulți ani și îl țin zilnic, fără ca dimineața să mă simt ca un om care a suferit de foame.
Mai greu a fost până când mi-am cultivat în minte ideea că această mini-înfometare este un lucru foarte benefic pentru sănătate, că pe perioada acesteia intră în acțiune detoxificarea intracelulară și că enzimele de revitalizare lucrează din plin.
Cu toate că persoanele care nu se hrănesc sănătos sunt conștiente de acest lucru, ele se gândesc numai la ospețe bogate, deși îmbuibarea le îmbolnăvește și le întunecă mintea.
Horațiu, (65 î.Hr. – 8 î.Hr.), care a fost unul din cei mai importanți poeți romani din „perioada de aur” a literaturii romane, a avertizat, cu peste 2.000 de ani în urmă, asupra faptului că (1) sănătatea și fericirea fiecăruia depinde, în foarte mare măsură, de ce mănâncă, cum mănâncă și când mănâncă fiecare, și (2) îmbuibarea, în special de la ospețele bogate și frecvente, este foarte periculoasă pentru sănătate și viață.
„Corpul împovărat de viciile de aseară apasă greu asupra sufletului și țintuiește la pământ scânteia divină a minții”. (Horatius, Satirae, 2, 2, 79 sqq). În context:
„Aduceți-vă aminte, ce bine vă simțiți
Pe când stăteați la masă hrăniți, nu îndopați.
Dar azi, atâtea feluri, ba fierte, ba prăjite,
Atâtea scoici, cu sturzii de-a valma înghițite,
Atâtea dulci bucate, stomacul tău prea plin
În fiere le preschimbă și scurgeri de venin.
Privește-ți musafirii cu cât nesaț mănâncă,
Și cât de galbeni pleacă!
Mai poartă-n burtă încă
Mâncărurile de-aseară și-ngreunați cum sunt
Scânteia sacră-a minții o-ngroapă la pământ.”

Pentru că sănătatea reprezintă nouă zecimi din orice fericire, iar uneori chiar 100%, frecvent s-a ajuns în situația ca numeroși cerșetori să fie mai sănătoși și mai fericiți decât unii regi, și aceasta pentru c㠄pe cerșetori foamea ia făcut să fie sănătoși”, iar „pe regi îmbuibarea ia îmbolnăvit, le-a întunecat mintea și le-a produs moartea”.
Și Pitagora, în urmă cu circa 2.500 de ani, în „Legile morale și politice”, a ținut să atragă atenția, atât pentru fiecare cetățean, cât și pentru conducerea statului, asupra necesității „unei alimentații raționale”, asupra „unei strategii a conducerii statelor în domeniul sănătății”, precum și prin următoarele citate: „Prea multă hrană te face să fii necioplit; cu prea puțină înnebunești”. Aceste extreme se ating tot mai mult în lumea de astăzi. „Popor. Nu încredințați conducerea statului bărbaților ce au mai mult pântece decât cap”. Pretenții irealizabile în ziua de azi în care „conducerea statelor este dominată de bărbații ce au mai mult pântece decât cap”, și care „lucrează «numai cu limba»”, o altă avertizare făcută de Pitagora prin citatul „Nu e lucru curat cu oamenii care lucrează «numai cu limba»”. Soluția propusă de Pitagora: „Popor! Crimele și nenorocirile ce ți se întâmplă sunt rodul unei proaste rânduieli; rânduielile proaste sunt urmarea firească a suferințelor pe care le înduri. Caută-ți legiuitori de-ajuns de iscusiți ca să te scoată din acest cerc vicios.” Amin!!!
Arthur Schopenhauer a exprimat în mod strălucit adevărul axiomatic conform căruia (Sublinierile îmi aparțin) „Fericirea noastră se bazează exclusiv pe sănătate”, iar sănătatea depinde de ce mâncăm, când mâncăm și cum mâncăm, fapt pentru care trebuie să ne hrănim sănătos, nu cu îmbuibarea care ne îmbolnăvește, ne întunecă mintea și ne produce moartea ! „Nouă zecimi, cel puțin, din fericirea noastră se bazează exclusiv pe sănătate. Căci în primul rând buna noastră dispoziție de ea depinde. Acolo unde sănătatea este prezentă, circumstanțele cele mai neplăcute și cele mai potrivnice par mai ușor de suportat decât cele mai fericite în care sănătatea proastă ne face morocănoși și neliniștiți. Să comparăm modul de a privi aceleași lucruri în zilele cu sănătate și bună dispoziție față de cele cu sănătate șubredă. Ceea ce ne face fericiți sau nefericiți este nu ceea ce lucrurile sunt în contextul aparent al experienței, ci ceea ce sunt ele în cadrul concepției pe care o avem. Prin urmare, sănătatea și buna dispoziție care le însoțesc pot ține loc de orice, dar pe ele nimic nu le poate înlocui. La urma urmei, e imposibil să ne bucurăm de orice fericire aparentă fără sănătate și prin urmare aceasta e absentă la omul copleșit de boală. Cu ea, totul e sursă de plăcere: de aceea un cerșetor sănătos e mai fericit decât un rege bolnav. Nu e deci lipsit de sens că ne întrebăm reciproc cum ne simțim și nu altceva și ne urăm sănătate, căci ea reprezintă nouă zecimi din orice fericire. Rezultă de aici că e cea mai mare nebunie să ne sacrificăm sănătatea, oricare ar fi motivul: să dobândim bunuri, să devenim savanți, pentru glorie, avansare profesională, și chiar pentru bucuriile lui Venus și plăcerile fugare. Din contră, totul ar trebui să i se subordoneze.” (Arthur Schopenhauer. 50 de reguli de viață. Arta de a fi fericit. Regula de viață nr. 32).
Papa Francisc, în înțelepciunea-i caracteristică, a ținut și El să atragă atenția oamenilor asupra faptului în care trebuie să mănânce: „Fapte incontestabile ale fericirii: Mâncați mâncarea ca și cum ar fi medicamentul, altfel ar trebui să vă luați medicamentul ca și cum ar fi alimente.” (Papa Francisc)
Biblia conține și ea numeroase și prețioase învățături despre cum să ducem o viață rațională, inclusiv prin modul în care să ne hrănim, dintre care amintesc:
„Și Dumnezeu a zis: »Iată că v-am dat orice iarbă care face sămânță și care este pe fața întregului pământ și orice pom care are în el rod cu sămânță: aceasta să fie hrana voastră«.” (Facerea, 1.29)
„Vai de cei ce dis-de-dimineață aleargă după băuturi amețitoare, și șed până târziu noaptea și se înfierbântă de vin!” (Biblia, Isaia 5.11)
„Vai de cei tari când este vorba de băut vin, și viteji când este vorba de amestecat băuturi tari; care scot cu fața curată pe cel vinovat, pentru mită, și iau drepturile celor nevinovați!” (Biblia, Isaia 5.22,23)
„Iar dacă tu ai prevenit un păcătos să se abată de la calea lui și el nu s-a abătut, atunci el va muri pentru păcatele lui, iar tu ți-ai mântuit viața.” (Biblia, Ezechiel 33. 9)
„Viața este mai mult decât hrana, și trupul mai mult decât îmbrăcămintea.” (Luca 12:22-23)
„Nu fi printre cei ce beau vin, nici printre cei ce se îmbuibă cu carne.” (Biblia, Proverbele. 23.20)

„Cine are minte, să ia aminte!”
„Cine are urechi de auzit să audă”. (N. T., Luca, 8.3)
Amin!!!

Bibliografie

Cărțile de foarte mare utilitate care, efectiv și în mod real, ne schimbă viața, ne ajută să adoptăm un regim de viață sănătos, să prevenim și să tratăm numeroase boli, inclusiv dintre cele mai grave.
1. Hiromi SHINYA. „Enzima Miracol”. 208 de pagini.
2. Hiromi SHINYA. „Factorul Microbian”. 208 de pagini.
3. Hiromi SHINYA. „Enzima Întineririi”. 152 de pagini.
Aceste trei cărți ale lui Hiromi SHINYA sunt cu adevărat excepționale, fapt pentru care ar trebui citite de fiecare persoană care este preocupată serios de sănătatea sa.
4. Daniel Reid. „Ghid complet de medicină chinezească. De la un regim de viață sănătos la prevenirea și tratarea bolilor”. Editura Polirom, 2014. 408 pagini.
5. Dr. Mitchell L. Gaynor. „Terapia genetică pentru sănătate și longevitate. Cum schimbăm predispoziția genetică pentru anumite boli cu ajutorul dietei și al stilului de viață”. Conține peste 100 de rețete.
6. Robert Morse, medic american, specialist în medicină naturistă și iridologie. „Să trăim sănătos fără toxine”, Editura Paralela 45, Pitești, ediția a III-a, 2009.
7. Bradley J. Willcox, M.D. D. Craig Willcox, Ph. D. Makoto Suzuki, M. D. „Secretul longevității. Programul Okinawa”. Traducerea din limba engleză de Radu Timnea. Editura Paralela 45.

Conf. Univ. Dr. N. Grigorie Lăcrița





N. Grigorie Lăcrița    2/4/2022


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian