Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2022
Articole Arhivă 2021
Articole Arhivă 2020
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
" Floarea din grădină " (Fragment din volumul „Din una în alta”, apărut recent_ )

Era în timpul pauzei mari când pe poarta școlii din Joimăreni a intrat Ignat, îngrijitorul școlii din Podeni. A trecut grăbit printre copiii veseli și s-a oprit la cancelarie. Era posomorât și transpirat.
- Bună ziua! Mă iertați de deranj! O caut pe tovarășa profesoară Oțăreanu Letiția...
- Nu a venit de la clasă încă, dar ce s-a întâmplat? l-a interpelat Icălaș, cel mai învârstă de acolo, cu părul deja albit.
- Tovarășul profesor Oțăreanu Pavel, soțul doamnei, a fost omorât acum două ore de un camion, a spus Ignat privind la ceasul de pe perete.
- Dumneata ești din Podeni? Parcă te cunosc...
- Da, sunt îngrijitorul școlii. Venii cu șareta ceapeului, ca să o iau cu mine pe doamna.
În timp ce se mirau, a intrat profesoara Letiția Oțăranu. Și-au corectat mimica, iar Icălaș i-a zis:
- Letiția, uite-l pe tovarășul Ignat de la Podeni, cred că-l cunoști, veni să te ia; soțul
tău a căzut cu bicicleta și are nevoie de tine, a improvizat Icălaș, rămânând cu privirea asupra ei și văzând-o cum se schimbă la față.
- O fi rău, și-o fi rupt picioarele sau și-o fi spart capul? și-a îndreptat ea privirea
către Ignat.
- Lasă, acum grăbește-te! a îndemnat-o Icălaș.
Doar au ieșit Ignat cu Letiția și în cancelarie au început discuțiile:
-Biata Letiția! Ce s-o face ea singură cu cei doi copii? Fata e în clasa a XII-a, dă bacalaureatul curând, băiatul, întra VIII-a, învață bine, spera să intre la un liceu bun, a compătimit-o Iosefina Niculescu, la rându-i văduvă.
- Da, băiatul va reuși oricum, dar fata nu știu ce-o face, este mai spulberatică în privința școlii, știa Maria Lăzureanu, soția directorului.
- Am aflat și eu că intenționează să renunțe la școală și să se mărite cu un artist, a completat Narcisa.
- Ei și tu! De unde-l scoseși... artist? E absolvent de școală profesională și a câștigat faza județeană la concursul „Floarea din grădină”. Însă este drăguț foc: înăltuț, blond, ochii negri, gropițe în obrăjorii rumeni..., i-a făcut portretul Gina.
- Cântă deja în orchestre și câștigă bani frumoși, e înconjurat de fete frumoase după spectacole. E drept, liceene, că e de vârsta lor, a completat Elena.
- Dar nici fata Letiției nu e mai prejos, în privința frumuseții, și-a amintit Gina.
- Frumusețea este un dar al naturii pe care trebuie să știi cum să-l folosești; pe cea exterioară, că pe cea interioară nu o înțeleg mulți, ba nici nu o văd unii, a reflectat Icălaș.

După petrecerea pe ultimul drum a colegului lor, învățătorii și profesorii din Joimăreni au continuat comentariile la școală. Cel mai curios, dacă nu interesat, de data aceasta s-a dovedit Marin Șovăială, directorul căminului cultural și secretarul adjunct al comitetului de partid comunal.
- Cum a fost la înmormântare? a întrebat direct Șovăială.
- Jale mare! Momente în care nu puteai să-ți păstrezi lacrimile oricât de tare ai fi fost. Chiar și preotul a plâns când au apărut elevii clasei sale cu coroana de flori, fiecare purtând o lumânare aprinsă și un buchet de flori.
- Dar ce, s-au apucat să antreneze și elevii la astfel de moment? Or fi intrat și în biserică? era impacientat Șovăială.
- Sigur că da! Ba mai mult, lumea le-a dat prioritate copiilor, când au apărut cu lacrimi în ochi, a precizat Gina.
- Și, după elevi, au venit tinerii din comună cu o coroană din partea „Clubului cicliștilor”, a ținut să adaoge Iosefina, pe care îl organizase defunctul.
- Dar se mai învârtea pe-acolo un cetățean destul de înalt și plinuț, cu părul grizonat, cu costum și cravată... Cine o fi fost? nu știa Icălaș sau voia să audă varianta altora.
- Hai să mergem la ore! A sunat de trei minute, i-a îndemnat directorul Soreanu.

Ieșind de la instruirea privind campania agricolă, realizată la ora șase dimineața chiar de către primul secretar dată fiind importanța acesteia, directorii Soreanu și Lăzureanu s-au îndreptat spre stația de autobuz pentru a ajunge la „barieră”, de unde, cu o mașină de ocazie să ajungă urgent la școală. Toate autobuzele fiind destinate transportului pentru agricultură, au plecat pe picioare, supărați că nu au reușit să ia nici pâine pentru colegii localnici.
Ajungând la școală, Soreanu a constatat că elevii plecaseră cu profesorii la grădina ceapeului sub îndrumarea Narcisei, comandantul de pionieri. A plecat repede după ei.
- Bună dimineața! Ce, nu ați mai terminat cu laudele la adresa lui Dan după succesul la „Floarea din grădină”? De ce nu ați început recoltarea? Știți ce ne zise prim-secretarul?
- Ce, n-ai aflat? Pe la județ nu se vorbea de asta? Aseară, în Oraș, după ce servise cu Diana un suc la „Dorna” și se plimbau, au fost opriți de către trei indivizi, el a fost băgat în gangul de pe „Unirii” și desfigurat în bătaie. Au repetat de mai multe ori să o lase în pace pe Diana, că, dacă îl mai prind cu ea, îl omoară, a relatat Elena.

După ședința de Consfătuiri ale cadrelor didactice, Sindicatul învățământului a organizat o masă festivă la restaurantul „Stejarul” din Oraș. Cei doi directori, din Podeni și Joimăreni, Lăzureanu și Soreanu, s-au așezat la aceeași masă. Încă înainte de a fi adus ospătarii gustările, Lăzureanu a ținut să spună:
- Ați aflat marea surpriză?
- Ce vrei să spui? Că solistul Dan, prietenul Dianei, a ieșit din spital și că a rămas cu piciorul și mâna de nu-l ajută, iar vorba îi e gângăvită? a vrut să arate Soreanu că știe situația.
- Aflai și eu adineaori, că de-aia sunt consfătuiri. Se pare că a fost găsit autorul moral, cel care i-a și recompensat pe cei trei făptuitori, i-a surprins Lăzureanu. Încă nu e stabilit, dar de trei zile este anchetat căpitanul Marincu, cel care o „ajuta” și o „consola” pe Letiția la anchetarea accidentului în care a murit soțul ei. El i-a eliberat pe derbedei din arest pentru a fi săvârșit fărădelegea, apoi a preluat ancheta pentru a-i fi acoperit.
- Cum așa? Cine l-a dat în vileag?
- Diana, s-a grăbit Maria.
- Ea de unde a știut? nu-i venea să creadă lui Soreanu.
- După internarea lui Dan, căpitanul s-a apropiat tot mai mult de Diana, mai întâi cu compasiune și promisiuni că îi va prinde pe făptași, apoi a trecut la cadouri și, pentru că Diana nu a cedat, a ajuns la hărțuiri, ceea ce i-a dat de gândit fetei. Într-o zi, Diana l-a întâlnit pe unul dintre cei trei și, după o discuție, l-a amenințat că-l va anunța pe căpitan despre existența lui. Derbedeul a început să rânjească, dându-se mare: „Nicio grijă! Suntem oamenii lui.”, aflase Lăzureanu.
- I-auzi ce chestie! Lupul paznic la oi! s-u mirat cei de față.
- Fata a făcut legătura între vorbele prostovanului și atitudinea căpitanului față de ea. S-a dus la procuror și a depus sesizare, a încheiat Lăzureanu.

Ion R. Popa






de Ion R. Popa    2/2/2022


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian