Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2022
Articole Arhivă 2021
Articole Arhivă 2020
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Ucraina : un nod geopolitic redutabil

În nord-estul României (si al Basarabiei românesti), în Ucraina se întâmplă lucruri din ce în ce mai grave, care merită să fie urmărite îndeaproape. Actorul de stand-up comedy care joacă în prezent rolul real de presedinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anuntat cu toată seriozitatea că a dejucat o lovitură de stat care era pregătita pentru 1-2 decembrie, lovitură de stat în care ar fi fost implicati fostul patron al antrenorului Mircea Lucescu si al clubului Sahtior Donetk, miliardarul Rinat Ahmetov (15 miliarde de dolari, după Forbes – cărbune, siderurgie, fotbal etc.), Rusia si, bineînteles, Vladimir Putin. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a negat orice amestec al Rusiei într-o asemenea aventură.

Ucraina e azi un stat esuat (un stat care produce instabilitate în regiune), în dezarticulare accelerată. Criza de autoritate, războiul civil din estul Ucrainei, criza economică, trupele „nazi”, multiplele interese externe, americane si europene, creează un cocteil exploziv. Ucraina se apropie de implozie chiar în lipsa unui război fatal cu Rusia.

De altfel, Rusia are tot interesul să nu se implice direct în butoiul cu pulbere ucrainean. Ucraina este un stat confectionat artificial, succesor al unei părti din Uniunea Sovietică, născut în 1991 prin semnăturile presedintilor „revolutionari” de atunci ai Rusiei (Boris Eltin), Ucrainei si Belarusului. Probabil că mai mult de jumătate din teritoriu nu-i apartinea Ucrainei în 1922, ci a fost luat prin rapt de fosta Uniune Sovietică după război de la Polonia, România, Cehoslovacia si Ungaria. În plus, după 1991, mari regiuni rusofone sau rusofile au rămas în componenta Ucrainei, creată politico-administrativ de Stalin si apoi de Hrusciov.

Dar cel mai destabilizator a fost sprijinul interesat al SUA, al Germaniei si al Poloniei începând cu „revolutia portocalie” din 2004, revolutie care l-a adus la putere pe prooccidentalul Viktor Iuscenko în ianuarie 2005. Ucraina a devenit treptat, mai ales după 2014, un teren de joc războinic între SUA, NATO si Rusia la frontierele Rusiei, la câteva sute de kilometri de Moscova. Situatie intolerabilă pentru Rusia si doar aparent avantajoasă pentru SUA si NATO. Pentru că, la fiecare cam 100 de ani, Rusia a câstigat un mare război împotriva Europei Occidentale. E cazul războaielor cu Napoleon si Hitler. De fapt, invers, e vorba de războiul lui Napoleon, la începutul secolului al XIX-lea, si apoi de războiul lui Hitler, din anii ’40 ai secolului XX, împotriva Rusiei. Rusia nu a atacat Europa, a câstigat războaiele din pozitie defensivă, de apărare. Situatia pare să se repete în mod straniu după alti aproape 100 de ani, cu SUA si NATO, care reprezintă practic tot Occidentul, coalizat împotriva Rusiei. De ce ? Ce-i mână în luptă ? SUA si aliatii săi occidentali nu pot digera faptul că Rusia înseamnă un teritoriu atât de vast, cu cele mai mari resurse naturale de pe glob. Desi Uniunea Sovietică a dispărut în 1991, Rusia continuă să fie cel mai întins imperiu între granitele sale. Un imperiu care, inevitabil, se loveste de interesele SUA, hegemon în declin.

Desi armatele occidentale controlează Ucraina si patrulează agresiv în Marea Neagră (dincolo de limitele tratatului de la Montreux), Rusia are, la fel ca în ultimele trei secole, toate capacitătile de a se apăra. Si chiar de a contraataca teribil, asa cum a mai făcut-o, ajungând la Paris si la Berlin. SUA e apărată natural de două oceane si e foarte departe, dar Europa Occidentală e mult mai expusă colosalei armate rusesti. Lucru pe care se si bazează hegemonul american în încercarea de a-si păstra Europa aproape, în ograda sa, sub protectorat militar si economic.

Istoria Ucrainei e una cu adevărat tragică. Statul ucrainean „independent” nu a existat, fantomatic, decât din 1917 până în 1922, când a fost integrat Uniunii Sovietice. În 1932-1933, Stalin a provocat o mare foamete (Holodomor) în Ucraina. Au fost 5 milioane de morti. A venit apoi războiul, în care o parte dintre ucraineni au luptat alături de Hitler, iar o altă parte alături de Stalin. Pierderile de populatie ale Ucrainei din timpul celui de-al doilea război mondial au fost estimate între 5 si 8 milioane, dintre care o jumătate de milion de evrei ucisi de germani cu ajutorul unor colaboratori locali. După război, la fel ca în România (rezistenta din munti împotriva comunismului), ucrainenii fosti aliati ai nemtilor au dus un război de gherilă până în 1950. De la sfârsitul secolului al XIX-lea si de-a lungul întregului secol XX s-au constituit în Canada si în SUA două mari comunităti ucrainene care intervin inevitabil în politica Washingtonului si a NATO.

În 2016 trăiau în Canada 1 359 655 de ucraineni, cei mai multi născuti în Canada. E al treilea cel mai mare grup etnic ucrainean după cele din Ucraina si Rusia. Există si un dialect canadian-ucrainean. Primul val de imigratie a fost cel din 1891-1914. Al doilea val datează din 1923-1931. Al treilea, cel de după război, a venit între 1945 si 1952. Există si un al patrulea val, după căderea comunismului (începând cu 1991). Ucrainenii americani au fost recenzati în 2019 : erau 1 009 874. Principalele valuri de imigratie sunt cam aceleasi cu cele canadiene. Ivan Bohdan este primul ucrainean ajuns în America în 1607. Cel mai mare val de ucraineni instalati în SUA a fost cel de la începutul anilor ’90, evrei si protestanti mai ales.

Nu e nevoie neapărat de un mare război în Ucraina si la Marea Neagră pentru ca Ucraina să se destrame. Până la urmă, într-un fel sau altul, regiunile estice rusofone, Donbasul si litoralul sudic, cu Mariupolul si, probabil, Odesa, se vor întoarce la Rusia (Malorossiya, „Mica Rusie” din timpul imperiului). De-a lungul ultimilor 300 de ani, Imperiul Rus, Uniunea Sovietică nu au pierdut teritorii. Dimpotrivă, si-au tot adăugat.

Asa a fost transformată si Basarabia în gubernie la 1812. Numai în regiunea Odesa trăiesc si astăzi peste 120 000 de români. Rusia va fi foarte interesată să le facă părtase la reîmpărtirea Ucrainei pe Polonia (partea vestică a Ucrainei), România (cu regiunile românesti încă locuite de români) si, probabil, pe Ungaria si Slovacia. Atunci se va putea întoarce la România si Basarabia, vechi pământ românesc. Ucraina s-a opus chiar mai vehement decât Rusia la reunificarea Basarabiei cu România. Ofensiva SUA si NATO din Ucraina si din Marea Neagră s-ar putea, în final, să folosească României si Poloniei, cei mai importanti aliati din estul Europei.

După datele oficiale, în Ucraina ar trăi 409 608 români (declarati moldoveni si români). După alte statistici, neoficiale, în Ucraina s-ar afla peste 600 000 de români care încă vorbesc limba noastră. Ucraina detine arbitrar : nordul Bucovinei istorice, patru cincimi din Maramuresul istoric (tinuturile Apsei de Sus si de Jos, Barjavei, Izvoarele Tisei), Bugeacul (Ismail, Cetatea Albă), Insula Serpilor. Cele mai mari comunităti de români sunt în regiunile Cernăuti (în orasul Cernăuti si-a făcut studiile Mihai Eminescu cu Aron Pumnul), Odesa si Transcarpatia (Maramuresul istoric).

Acordul tehnico-militar între România si Ucraina privind comertul cu armament si asistentă, semnat de generalul, ministru al Apărării, Nicolae Ciucă si de ministrul Apărării ucrainean, Andrii Taran, la 5 septembrie 2020, la fel ca tratatul cu Ucraina din 1997, „negociat” si parafat de Adrian Severin, Emil Constantinescu si Petre Roman, a fost în interesul partenerilor nostri NATO si UE, si contra intereselor fundamentale ale României. Aceste tratate si acorduri pot fi oricând denuntate. În realitate, nu există date limită, iar trădarea nu se prescrie. Politicienii nostri recenti satisfac toate cererile marilor puteri cu o totală supusenie, fără să negocieze vreodată ceva pentru tara lor. Să-i bănuim si de vânzare de tară ?

Românii nu au de ce să iubească Rusia. Teritoriile pierdute după cel de-al doilea război mondial si care azi se află în componenta Ucrainei, la fel ca Basarabia, ne-au fost răpite de Stalin, de sovietici. La fel ca tezaurul, pe care, dacă ar fi avut onoare, l-ar fi restituit deja integral. Aceste obstacole – tezaurul, Basarabia, teritoriile românesti integrate în Ucraina postsovietică – le pun azi mari probleme eventualilor simpatizanti români ai Rusiei, crestini ortodocsi sau nu. Până azi, la capitolul România, marea diplomatie rusă nu si-a dat măsura. În ceea ce priveste Basarabia, Vladimir Putin, Serghei Lavrov si diplomatia rusă ar avea de câstigat dacă l-ar reciti pe Aleksandr Soljenitin, altfel maestrul lor pe drept multstimat.

E limpede însă că, din cauza foarte accidentatei istorii a Ucrainei din secolul XX si a marilor comunităti de ucraineni din SUA si din Canada, Rusiei îi va fi foarte greu să „desfacă” redutabilul nod geopolitic Ucraina.

Petru Romosan





Petru Romoşan    11/29/2021


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian