România și Rusia: Ce lumină vine de la Răsărit?
Partea 1: Lecția lunii martie
Există lecții în istorie care nu pot fi repetate fără consecințe absolut tragice. Atunci când lectia de istorie se amestecă cu ignoranța, sau chiar trădarea, șansele de a repara moral o politică decăzută sunt inexistente. Trădarea de țară nu are nici o iertare.
În martie 1945, România intra pe direcția dominației sovietice prin instalarea guvernului Petru Groza. Instalată în România la 6 martie 1945, în urma unei perioade de instabilitate politică și presiuni internaționale puternice, noua direcție politică avea să aducă sfârșitul României monarhice și al democrației interbelice. România intra sub influența Uniunii Sovietice, iar guvernul de atunci, condus de regele Mihai I, nu mai era acceptat de către Stalin. După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial și semnarea Armistițiului, formarea unui guvern pro-sovietic era inevitabilă. În martie 1945, Uniunea Sovietică a impus României înlocuirea guvernului conservator condus de generalul Nicolae Rădescu, care nu era pe placul Moscovei. Astfel, sub amenințarea intervenției sovietice, regele Mihai I a fost forțat să accepte numirea unui nou guvern, care să reflecte interesele sovietice. Noul guvern a fost condus de Petru Groza, un politician român de orientare pro-comunistă, și a inclus membri ai Partidului Comunist Român (PCR), dar și ai altor partide „democratice”, în special Frontul Plugarilor și Partidul Social-Democrat. Deși guvernul includea și reprezentanți ai unor grupuri politice non-comuniste, influența Partidului Comunist a fost clară. Guvernul Groza a fost un prim pas spre instaurarea unui regim comunist autoritar în România. Deși la început nu toți membrii guvernului erau comuniști, în următorii ani Partidul Comunist a preluat controlul absolut asupra țării, iar celelalte partide politice au fost interzise sau restrânse. Guvernul Petru Groza a început să aplice măsuri represive împotriva oricărei forme de opoziție. Partidele politice tradiționale și liderii lor au fost eliminați din viața politică, iar multe persoane care se opuneau regimului comunist au fost arestate sau persecutate. În acest context, începând din 1947, a avut loc o intensificare a represiunii și a deportărilor în masă ale celor considerați „dușmani ai poporului”. În decembrie 1947, sub presiunea autorităților sovietice și a guvernului comunist român, regele Mihai I a fost forțat să abdice, iar România a devenit republică populară, cu un regim comunist care a durat până în 1989. Abdicarea regelui a marcat sfârșitul monarhiei în România și consolidarea puterii Partidului Comunist. Trebuie remarcat că la începutul acestor mașinațiuni, după 1944, partidul comunist era lipsit de bază de susținere sau membri. Dar guvernul Petru Groza a jucat un rol crucial în instaurarea regimului comunist în România, sub controlul direct al Uniunii Sovietice. Acesta a avut un impact profund asupra politicii, economiei și societății românești, marcând începutul unei perioade de autoritarism și represaliilor care aveau să domine țara timp de decenii. Toți cei care ne-am născut în anii Războiului Rece știm ce a însemnat comunismul. După 30 de ani de la căderea comunismului însă, mulți români încearcă să revitalizeze modelul, să reconfigureze istoria, sau chiar să regrete acest regim abject.
Arc peste timp, în martie 2025, în România sunt atât presupusi istorici, militari sau politicieni care încearcă să glorifice președintele Rusiei și o viitoare apropiere sau alianță cu Rusia totalitară. Din 1917 până azi, Rusia nu a cunoscut niciodată o perioadă reală de democrație politică. Rusia continuă să fie guvernată prin teroare și asasinat politic sub comanda lui Vladimir Putin. Pe 5 martie 2025, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) din România a reținut șase persoane suspectate de trădare și legături cu agenți ruși. Aceștia făceau parte dintr-un grup numit „Comandamentul Vlad Țepeș”, constituit în 2023, care urmărea subminarea suveranității și independenței statului român. Scopurile grupului includeau retragerea României din NATO, dizolvarea partidelor politice, adoptarea unei noi constituții și schimbarea denumirii țării în „Geția”. Investigațiile au arătat că membrii grupului au fost în contact cu agenți ai unei puteri străine, atât în România, cât și în Federația Rusă. În ianuarie 2025, doi dintre suspecți au călătorit la Moscova, unde au discutat cu persoane dispuse să sprijine acțiunile de preluare a puterii de stat în România. Orice apropiere politică de acest monstru este trădare. Acest episod este acum sub investigație în România și justiția va da un verdict. Până atunci, evenimentul este doar în sfera mediatică.
Comparația pe care o fac între cele două evenimente este în măsură să indice mizeria istoriei. Nu este în nici un caz o paralelă politică. În 1945, România a fost acaparată fără voia ei de valul bolșevic. În 2025, nu avem o situație similară. Rusia încearcă să exercite un rol fără ca acesta să fie impus prin elemente de politică oficială. Comparația are rolul de a servi ca lecție de istorie de trezire. În România, sunt grupuri foarte numeroase care se declara patrioti, urlă în piețe publice, se îmbracă în drapel, și doresc o Românie în afara Europei, dar în sfera Rusiei. Sunt persoane publice cu popularitate care fac acest lucru exploatând un moment politic global catastrofic. Ce ar înseamn pentru România o intrare în sfera Rusiei? Din nou.
Vom reveni în Partea 2.
Luiza Mureșeanu,
Toronto
|
Luiza Mureșeanu 3/9/2025 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.