Mi-e dor de tine, știi prea bine....
Eu nu-ndrăznesc cum știi prea bine
Să deranjez să-ți intru-n viață
Știu că nu pot sa fiu cu tine
Doar te privesc de la distanță
Nu ne-am văzut de zile bune
Îți caut pasul să ți-l prind
Mirosul să îl simt prin mine
Să te aduc la mine-n gând
O, Doamne ce-am mai greșit iară
Chiar toate astea mi-ai luat
Mai lasă Doamne să-i vad iară
Surâsul care mi l-ai dat.
În ochi s-o mai privesc o dată
De-un verdealbastru amețitor
Să-i simt mirosul dealtă dată
Să-mi liniștesc al vieții dor.
Să îți văd umbra-n cer cu soare,
Prin ploaie chiar de-ar fi să fie
Prin rouă, udă pe picioare
Sau seara dusă-n nostalgie
Prin parc să te zăresc pe-o bancă
Pe vreo străduță să te admir,
Pe o terasă la vreo masă
De-ar fi pomană-n cimitir.
Era o vreme norocoasă
Când te vedeam făr’ de a vrea
Până și-n calea mea spre casă
Tu traversai prin fața mea.
Eram ferice da-așa soartă
Eram sortiți să-nentâlnim
Eram surprinși de așa viață
Eram așa... un vis, să fim....
Să-mi plângi în brațe…fericirea…
Într-o mansardă mică, veche
Stau și-mi aștept tăcut iubirea
Peascuns să-i fiu a ei pereche
Ce să-mi ofere fericirea….
Mi-apari la geam ca o stihie
Din străzi pustii întortochiate
Nimeni în stare să ne știe
Să ne iubim întreaga noapte
De-al dorului nebun descântec
Să-mi aliniți gândul și trăirea
Și să-mi privești adânc în suflet
Să-mi iei tot oful, … fericirea.
Să-ți sorb din sufletul cu lacrimi
Din dragoste tot ce te doare
Din haos, din bătăi din inimi
Să-ți gust din plâns a ta licoare.
Să te cuprind la mine-n brațe
Să-ți plângi adânc dezamăgirea
Ce te-a adus încet la mine
Să-ți cauți dorul, … fericirea.
Iubirea-ți vrei ca să mă doară
Sufletu-ți vrei ca să mă ardă
Din lacrima-ți sărat amară
Vânatul tău, să-ți fiu o pradă…
Oftatul tău dă să se plece
Și ți-ai dori să-mi simți privirea
Un râu, fiord cu apa rece
Din dorul, dragostea, iubirea…
Aievea doar visez o, Doamne
Să mă trezesc cu Eva-n noapte
Amantă, goală lângă mine
Să ne vorbim încet în șoapte.
Apoi pe căi întortochiate
Fugind de cunoștințe, oameni
Ne ducem dorul spre palate
Ne furișam încet spre …. nimeni….
De ne-om vedea în ziua mare
Să te prefaci, să spui prostii
Eu să nu-ți dau binețe tare
Doar ochii mei și-ai tăi vor știi….
Ninge în noapte ca iarna!
Noaptea albă se așterne
Pe amele povești nespuse
Vise albe, nopți eterne
Ce așteaptă a fi scrise
Un fulg creț se-nvârte-n vale
Se rotește, pleacă, vine,
Altul stă să-i taie-n cale
În privirea după tine
Nici luceafărul de seară
Nu mai are loc in cer
Nu se vede nici cu scară
Să îi dea mai mult mister
Fulgul creț se tot învârte
Pe la geamul către tine
Ochii verzialbaștri, Doamnă
Să îl vadă, să suspine
Părul negru, nasul …toate
Chipul tău de divă-n soare
Gâtul, pieptul, umeri, brațe,
Să privească cu mirare
Sânii tăi se avântă-n zare
Când tu iia o dai jos
Nu mai pot privi îmi spune
Fulgul albcreț … rușinos
Și zăpada ce se-așterne
Pe sub geamul tău închis
Se așează-ncet pe bune
Să nu-ntrerupă vreun vis
Dar, ninsoarea se oprește
Norii parcă au dispărut
Ceața doar ce amintește
De omătul ce-o căzut.
Soarele dă să se-arate
Dimineața-i abur ger
Streașinile disperate
Curg cu ce-o căzut din cer.
Tu răsari prin ușă-n trepte
PăruI negru-i căzut moale
Peste iia care azi noapte
Ți-a topit omătu-n cale
Ceaiul cald te aburește
Ochii verzialbaștri doară
Mai lucesc precum azi noapte
Când în geam tu stăteai goală.
Da, te-aș trimite-n Ursa Mare
Ultim bărbat din lumea toată
De-aș fi și altul n-ar fi fost
Ochi verzialbaștri, a mea soartă
Eu tot la tine m-aș fi-ntors.
De-ar fi și nopți cu vânturi reci
De ochi ascunși într-o vâltoare
Cu-alor privire să mă seci
Da, te-aș trimite-n Ursa Mare.
O, Doamne chiar de-i vrăjitoare
Ți-o dau s-o mai Botezi o dată
Să-i scoți hidoasa arătare
S-o faci să fie iar o fată
De mă ajuti ți-o aduc în fața
Cristelnița să-ți fie plină
De roua care-n dimineață
O faci să fie făr de vină.
Din roua soarelui dintâi,
Prin iarba udă și sfințită
Udată-n tălpi și pe călcâi
Cum a fost ea întâi sortită.
Să o nășească o Ursitoare
Să-i fie viața bună, plină
S-o faci să fie-o muritoare
Să-i ierti păcatul, făr-o vină
Eu m-aș ruga la tine Doamne
Să fie cum era doar ea
Aș aștepta-on seară, Doamne
Din ruga mea si mila ta
Pe ochii verzialbaștri, Doamne
Să-i pot privi o seară întreagă
Iar ea să stea din nou cu mine
Să știe Doamne că mi-e dragă.
Eu vreau, ea nu vrea să mă vadă
Eu vreau s-o văd în ceas de seară,
Ea nu vrea că e frig afară,
Eu vreau pe soare, vremea-i bună,
Ea își stârnește o furtună,
Eu în oraș aș vrea să fie,
Ea nu că nici nu vrea sa știe,
Eu vreau la strasse-n zori de zi,
Ea poate uită a se trezi,
Eu într-un parc, aș vrea sa vină,
Ea vrea, dar nu are mașină,
Eu vreau o ceașcă de cafea,
Ea doar un ceai de tei ar bea,
Eu o invit la prăjitură,
Ea nu vrea nici să pună-n gură,
Eu pe-o terasă de-o invit,
Ea o să spună c-a răcit,
Eu și într-un pub s-o chem aș vrea,
Ea spune că nu vrea să bea,
Eu și c-un suc m-aș liniști,
Ea vrea…, dar nu ar vrea să știi,
Eu cred că-i tare sperioasă,
Ea nu te vrea să-i stai la masă,
Eu vreau doar ochii ei să-apară,
Ea nu și nu, nu că e seară,
Eu doar s-o simt că-i lângă mine,
Ea doar să știu…, că ea e bine,
Eu aș putea să ies la doi,
Ea nu că….., lumea…… amândoi,
Eu o să stau la altă masa,
Ea vrea…, dar ceva nu o lasă,
Eu vreau pe-un munte s-o invit,
Ea crede că-s un ramolit.
Eu Everestul l-aș urca doar ca
să fiu și Eu cu Ea,
Ea spune că-s un derbedeu, doar vreau
sa fiu cu Ea și Eu.
|
Goron Petru 1/30/2025 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.