Cum a fost anul 2024 si ce astept de la 2025 ?
Curand punem punct acestui 2024 deja scris, faccem paragraful apasand pe enter (enter 2025!) si o luam de la capat, cu sperante vechi si noi, bine tem¬perate, cum ne indeamna vremurile.
La finele acestui an, privind in urma, incerc sa fac o retrospectiva, punandu-mi o intrebare: cum a fost anul 2024 pentru mine? Un an plin cu de toate. Ii sunt recunoscatoare pentru tot ceea ce am trait frumos. Astazi ma rezum a va impartasi cateva lucruri mai deosebite petrecute in acest an. In luna lui cuptor am avut in vizita o familie de prieteni, de peste 3 decenii, sositi din Romania. Prietenia sincera si fara interes nu o sterge nici timpul, nici distanta. Cu nostalgie am depanat amintiri, am facut poze, filme, am facut plimbari in locuri minunate, am ras si am fost fericiti. “Vechi prieteni, sunt precum vechi spade, sunt in continuare, cei mai de incredere”. Chiar daca plecarea lor ne-a lasat un dor adanc de Romania, pot sa spun ca revederea a fost minunata! Anul acesta nepotul meu, Julian, a dat admiterea la liceu, ceea ce a insemnat un debut al “alegerilor”, conturarea drumului care il asteapta. Liceul considerat printre cele mai bune scoli, din Vancouver, s-a dovedit a fi o alegere foarte buna, ce i-a adus prieteni noi, alaturi de placerea si fericirea de a fi licean cu un alt statut. Liceul este cea mai frumoasa etapa din viata unui om, cel putin asa cred eu. Timp de 3 saptamani, in toamna, am avut in grija un catel. Solicitarea prietenei mele care pleca in Romania m-a luat prin surprindere. Nu am cu cine sa-l las pe Cody , asa ca te rog sa ai grija de el. Am fost cateva minute blocata pana sa-mi iau angajamentul ca pot sa-l ingrijesc. Acomodarea a fost mai grea pentru mine dar el mi-a oferit, inca de la inceput, toata atentia si atata iubire incat am ajuns sa-l iubesc. Dupa aceasta prima experienta ma intreb: oare n-ar fi bine sa-mi aduc si eu in casa un necuvantator? In luna octombrie am “evadat” de-acasa, plecand in vacanta in Hawaii. A fost o experienta incredibila, locuri cu peisaje minunate, cu oameni rabdatori, energici si fericiti. O vacanta in acest paradis este o experienta “once in a lifetime” pe care o recomand tuturor doritorilor de caldura, soare, nisip, natura, relaxare etc. Dar…. pentru ca nu toate sunt cum le planifici tu, ci precum ti-le da Domnul, ca sa fiu sincera, tocmai am terminat cateva sedinte de terapie, care s-ar putea sa fie primele dintr-un sir ceva mai lung, in urma unui accident banal. Dar optimismul si speranta imi sunt inca prieteni de drum. La finalul acestui an aduc multumiri Observatorului pentru intreaga activitate, va doresc sa aveti proiecte implinite si editii la fel de valoroase si in anul ce vine. Multumesc echipei, in special domnului director, Dumitru Puiu Popescu, pentru generozitatea cu care ma onorat publicandu-mi cateva articole, cele mai multe inspirate din viata comunitatii noastre.
Ce imi doresc in 2025 ? Imi doresc foarte tare o Europa calma, fara panica, fara atentate, fara manifestatii violente. Nici in lume, si nici in Romania, sincer, nu mi se pare ca experimentam vreo schimbare in bine, ba chiar in multe aspecte repetam, iar si iar, greselile trecutului. In plan personal, sper sa ma regasesc sanatoasa, cu toti ai mei, cu familia, cu prieteni si, de ce nu, cu cititorii. Sper sa ma bucur si sa ne bucuram de zile senine, de intamplari fericite, sa calatoresc mai mult, ma rog, una peste alta, sa-mi mearga bine, Asadar, sperante am, sa vedem care dintre ele vor incolti si vor inflori pana la anul pe vremea asta. Inchei cu o urare care-mi place si pe care o prezint ca pe o speranta: Iar la anul, daca nu vom fi mai multi, macar sa un fim mai putini!
Sarbatori fericite si la multi ani tuturor romanilor! Dorina Cornelia Aldea - Vancouver
|
Dorina Cornelia Aldea - Vancouver 12/16/2024 |
Contact: |
|