Și necuvântătoarele au suflet... un apel uman de ajutorare
„Și a zis Dumnezeu: «Să scoată pământul ființe vii după felul lor: dobitoace, târâtoare și fiare sălbatice după felul lor». Și a fost așa: A făcut Dumnezeu fiarele sălbatice după felul lor, și dobitoacele după felul lor, și toate târâtoarele pământului după felul lor. Și a văzut Dumnezeu că este bine”. Am citat din Biblia sau Sfânta Scriptură, ediție jubiliară a Sfântului Sinod, apărută cu binecuvântarea și prefața P.F.Teoctist, versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania (Editura Institutului Biblic și de Misiune al B.O.R. , 2001), Întâia carte a lui Moise. Facerea, cap. 1/24, p. 23. Așadar, Cartea Sfântă ne lămurește că „întru-nceput a făcut Dumnezeu cerul și pământul”, dar „pământul era nedeslușit și ne-mplinit” și, ca atare, a creat toate cele: lumină și întuneric, ape și pământ (care „să odrăslească verdeață: iarbă purtătoare de sămânță, după felul și asemănarea ei, și pom roditor, care după felu-i să dea rod cu sămânța-n sine pe pământ”), și soare, lună, stele și, pești și păsări și, în ziua a șasea, a făcut „om după chipul și asemănarea Noastră, ca să stăpânească peste peștii mării și peste păsările cerului și peste dobitoace și peste tot pământul și peste toate vietățile ce se târăsc pe pământ!”, dându-le „toată iarba verde spre hrană”. Am comentat profund acest început de Biblie spre a ne da seama că Omul pare să se îndepărteze de asemănarea cu Creatorul său, nemaifiind prietenos cu toate dobitoacele pământene. În zilele noastre, mass-media redă aproape cotidian despre atacul urșilor asupra oamenilor, fără să ne punem întrebarea că omul poartă vina acestor manifestări: reducerea habitatului lor prin defrișarea pădurilor, culegerea fructelor de pădure spre a fi exportate, iernile blânde care le-a redus hibernarea. Înainte de 1989, ocolurile silvice aveau obligația să le asigure hrana necesară pentru urși, lupi, căprioare, mistreți, râși. În calendarul creștin este canonizat Sfântul Francisc de Assisi (1181-1225), un iubitor al naturii și, întemeietorul unui ordin de călugări a cărui deviză, Regula primitivă, este preluată din Biblie: „Să urmați învățăturile Domnului nostru Iisus Hristos și să umblați pe urmele Lui”. Pe urmele Lui merg unii dintre semenii noștri, clerici sau mireni, care și-au dedicat viața și întreaga lor activitate creșterii, îngrijirii și educării copiilor, dar și unor animale. S-au creat în România postdecembristă fundații sau asociații care s-au dedicat exclusiv protejării acestor necuvântătoare la care s-au raliat mulți voluntari stăpâniți de aceleași sentimente față de animale. Numai în Craiova sunt fundații sau persoane fizice care se dăruiesc salvării și îngrijirii acestora, cu aforturi financiare proprii: aș aminti doar câteva din acestea, cu vocație spre protejarea necuvântătoarelor: Ramona Nedelcea-Catană, Mădălina Popa, Cristina Popa, Monica Mitranu, Corina Duchi etc. Un astfel de centru pentru protecția animalelor este localizat în comuna doljeană Desa, str. Alexandru Vlahuță, nr. 89, la 15 km de Calafat și se numește „Măriuța”. Numele acestei Asociații pentru Protecția Animalelor are un istoric aparte: fondatoarea și purtătoarea de grijă a acestor necuvântătoare, Daniela Popovici, a găsit în preajma sărbătoririi Sfintei Marii Mari, 2015, la marginea satului Desa, lângă cimitir, o cățelușă de numai nouă zile, cu picioarele și coloana ruptă, pe care a numit-ă „Măriuța”. De aici instinctul ei de salvatoare a animalelor s-a manifestat deplin și a determinat-o să înființeze un ONG pentru animalele abuzate sau părăsite, dându-le a doua șansă. Și, astfel, în noiembrie 2016 a luat ființă Asociația pentru Protecția Animalelor „Măriuța”. Același nume, Măriuța, Daniela Popovici i-a dat și unei măgărițe, bătrână și neputincioasă, legată de un copac spre a fi devorată de câini: „Puteam eu să-i las să moară?” se întreba retoric Daniela Popovici. „Sunt născută, crecută în Desa, mărturisește Daniela. Ar fi trebuit să fac la fel ca toți, să am salarii, să iau fonduri europene. Cum faci altceva decât ei, cum te consideră dușmanul lor. Bine, acum s-au mai resemnat și ne lasă în pace, nu mai fluieră ca după cai când trec pe drum”. Daniela Popovici nu este o bogătașă, dar chemarea spre salvarea necuvântătoarelor a pus-o deasupra celor bogați și egoiști. A lucrat, vreme de 11 ani, în Italia, ca menajeră și ajutor de bucătar, cu ture de noapte pentru a strânge un ban spre a-și ajuta mama, care trebuia să fie operată. Operația a fost reușită, iar banii strânși pentru înmormântare i-a folosit pentru construirea adăpostului. Revenită acasă, a adunat în ograda ei vreo 40 de animale, în special câini. Primarul comunei i-a concesionat un hectar de teren, pe un teren nisipos, la 1 km și jumătate de sat. A găsit și oameni, asemenea ei, cu suflet s-o înțeleagă și s-o sprijine, precum Tanți, care i-a împrumutat 3.000 lei ca să cumperea iapa „Șansa”. A început cu țarcurile câinilor, apoi ale cailor. Fiecare animal salvat are povestea lui. De la un proprietar a cumpărat trei ieduți și un măgăruș care fuseseră destinați hranei câinilor. Alți cai au fost salvați de la tăiere la abator. O poveste emoționantă îl are în centru pe măgărușul „Rafallo”, „iubirea vieții mele”, cum declară Daniela. Niște indivizi (întrucât nu-i putem numi oameni) i-au tăiat urechile, a fost adus la adăpost cu capul sângerând. A fost salvat, dar nu poate fi scos din țarc decât pe vreme bună; pe ploaie apa îi curge prin găurile urechilor. Apelează la un veterinar pentru a-i acoperi cu piele găurile din creștet. Ne întrebăm: cine-s oameni și cine-s animale în cazul acesta. Prin ONG 175/2020 a fost înființată Poliția animalelor, dar care nu-și îndeplinește pe deplin încă atribuțiile legale. De-a lungul istoriei umane, omul și animalul au conviețuit benefic, dar în epoca modernă omul își arată superioritatea, deși avem multe de învățat de la animale. În lumea necuvântătoarelor există viol sau homosexualitate?! Cine-i superior din acest punct de vedere?! Urșii din România sunt prigoniți, dar omul a uitat să le dea și mâncare, pentru că habitatul lor s-a strâmtorat prin tăieri de păduri, prin culegerea fructelor de pădure (bănoase la export). Daniela Popovici lucrează la Asociația pentru Protecția Animalelor din Desa în condiții vitrege: se roagă de primar să-i acopere drumul din comună la adăpost cu nisip și pietriș „să nu rămânem rupți de lume”, oamenii săi străbat țara în lung și-n lat spre a strânge animalele abandonate de persoane fizice sau chiar de adăposturile publice, subordonate primăriilor care au putere financiară. Fondatoarea nu crede că sărăcia și răutatea oamenilor se intercondiționează, ci lipsa de educație, „Un sac de mâncare pentru câini costă cât un pachet de țigări” este doar o simplă socoteală. Este ajutată de voluntari cu aceeași dragoste pentru animale, precum ing. craioveană, Denisa Popescu. Am dorit o întâlnire cu această inimoasă iubitoare și salvatoare de animale. N-am reușit pentru că era de negăsit la Adăpost. Umblă prin toată țara pentru recuperarea animalelor, pentru popularizarea centrului și pentru ... sponsorizări. Ultima dată când urma s-o întâlnesc la Desa, mi-a spus la telefon, că nu poate pentru că a aflat că pe lacul de la Filiași este o lebădă rănită. Și distanța de la Desa la Filiași este de circa 120 km. Nu-i vorba numai de timpul său, dar și de banii pe carei cheltuiește pe benzină, pentru plata salariaților, dar mai cu seamă pentru hrana și tratamentele animalelor (zilnic, peste 4.000 lei), pentru plata utilităților etc. Asociația pentru Protecția Animalelor din Desa adăpostește peste 1000 de necuvântătoare: câini, pisici, oi și capre, văcuțe, cai, măgari, o barză, porumbei, un porc, găini, lebădă. „Acesta este rolul meu pe acest pământ, nu-mi văd o zi fără aceste suflete. Pentru ele am renunțat la tot, dar nu-mi pare rău. Dacă ar fi s-o iau de la zero, aș face același lucru... poate chiar mai mult și mai repede”, declară cu sinceritate Daniela Popovici.
Animalele de la Adăpostul de la Desa trăiesc a doua viață, dar această șansă este periclitată de lipsa banilor. Este un temei întemeiat, acum în prag de Sărbători, de-a face un apel uman de ajutorare și a acestor necuvântătoare:
Asociația pentru Animale „Măriuța”: BRD Bank IBAN RON: RO63BRDE170SV37819291700; BRD Bank Euro: RO18BRDE170SV40406211700 SWIFT Code: BRDEROBU BIC cod: BRDE PayPal: mariuta.romania@gmail.com; Revolut: 0732358406; Mâncare: https:/w.w.w. paws-hope.com/asociatia-mariuta SMS: 8845, text „CAI”, 2 euro/lună
Tudor Nedelcea
|
Tudor Nedelcea 12/15/2024 |
Contact: |
|