Cartea " Monografia satului Bârda-Mehedinți - Contribuții "
Prefață
Cu ajutorul lui Dumnezeu dăm la lumină această monografie a satului Bârda din județul Mehedinți.
Cel dintâi care ne-a trezit interesul și bucuria de a cerceta istoria satului natal a fost regretatul preot Ioan Sfetcu, înaintașul și mentorul nostru într-ale preoției. În ultimii ani ai activității sale a început o adevărată campanie de investigare a bătrânilor satului. Încerca să le scoată din memorie tot ce se putea cu privire la trecutul satului și al oamenilor lui. Mai găsise o sursă importantă de documentare: arhiva primăriei Bârda. Aceasta se prezenta sub forma unor pachete de dosare și hârtii de toate felurile depozitate în podul fostei primării a satului. Ruinele fostei primării încă mai supraviețuiau în curtea școlii din sat, iar noi, elevii școlii, ne jucam în recreații prin cele două încăperi ale ei. Părintele Sfetcu a consultat, atât cât a putut, acele documente. Când a găsit câte unul în chirilică, l-a trimis Părintelui Dumitru Buzatu din Craiova, originar din satul mehedințean Magheru, bun cunoscător al scrierilor vechi și colaborator la ,,Mitropolia Olteniei”. Acela a și publicat din aceste documente în revista menționată. La vremea aceea părintele Ionică Sfetcu nu colaborase la reviste, nu publicase cărți, nu avea o experiență propriu-zisă de cercetător, de istoric.
Eram student în capitală și mereu mă îndemna să merg la biblioteci și să mă interesez de orice amănunt privind trecutul acestor locuri. Nu era treabă ușoară să cauți acul în carul cu fân!
Eram în primii ani de preoție, când a început, în 1978, serialul de simpozioane anuale grupate sub titlul ,,Mehedinți – Istorie și Cultură”, apoi ,,Mehedinți – Cultură și Civilizație”. Eram în bune relații cu Prof. Mite Măneanu de la Arhivele
Statului și am participat la cele patru sau cinci astfel de simpozioane cu comunicări. După primul simpozion am prins curaj și l-am invitat și pe Părintele Ionică Sfetcu. Ne adăugam noi doi altor doi reprezentanți ai tagmei, Părintele Dumitru Bălașa de la Drăgășani și Părintele Gheorghe Dumitrescu-Bistrița. Nu se bucurau mai marii, când ne vedeau înscriși în program cu câte două sau trei comunicări, nu se bucurau când ne vedeau în sală, nu se bucurau când ne vedeau vorbind de la tribună, dar… comunicările erau interesante și se încadrau tematicii propuse, așa că nu aveau încotro și ne tolerau. La acele simpozioane, printre alte comunicări1, am prezentat și primele încercări de sintetizare a materialului de care dispuneam privind trecutul satului Bârda.
S-au realizat, mai târziu câteva sinteze de monografii ale
1 Personal am colaborat la acele simpozioane cu următoarele comunicări: la cel din 1978: O nouă variantă a Letopisețului Cantacuzinesc (Moderatori ai secțiunii Prof. Univ. Dr. I. C. Chițimia și Prof. Univ. Dr. Emilia Comișel); la cel din 1979; Documente inedite privind activitatea diplomatică a colonelului Ioan Alecsandri (Moderatori ai secțiunii: Prof. Univ. dr. Liviu Ștefănescu și Prof. Dr. Ion Pătroiu) și Situația demografică a Transilvaniei din anul 1848 în lumina datelor cuprinse într-o hartă austriacă mai puțin cunoscută(Moderatori ai secțiunii: Prof. Univ. Dr. Emilia Comișel și Prof. Dr. Doc. Augustin Z. N. Pop); la cel din 1980: Dinamică și determinism social în gândirea lui Nicolae Bălcescu și Fond și formă în studiul istoriei după concepția lui Nicolae Iorga(Moderatori ai secțiunii: Prof. univ. Liviu Ștefănescu și Prof. Univ. Dr. Theodor Trâpcea); la cel din 1981: Atestări documentare privind localitățile județului Mehedinți, Fond și formă în gândirea istorică a lui Nicolae Bălcescu și, în colaborare cu Părintele Ioan Sfetcu, Satul Bârda în secolul al XIX-lea(Moderatori ai secțiunii: Prof. univ. Dr. Theodor Trâpcea și Prof. Univ. Dr. Constantin Șerban); la cel din 1983: Conceptul de unitate națională în gândirea românească(Moderatori ai secțiunii: Prof. Univ. Theodor Trâpcea și Prof. Dr. Liviu Ștefănescu); Revoluția din 1848 și perspectiva unității naționale(Moderatori ai secțiunii: Prof. Univ. I. C. Chițimia și Dr. Vasile Vetișanu); în colaborare cu Părintele Ioan Sfetcu: Contribuții privind monografia satului Bârda (Mehedinți) (Moderatori ai secțiunii: Prof. Univ. Theodor Trâpcea și Prof. Dr. Liviu Ștefănescu).
localităților din Mehedinți de către diferiți cercetători ai istoriei locale și acolo au fost rezumate și informațiile oferite de articolele noastre privind satul Bârda.
Materialul s-a tot adunat de-a lungul timpului și s-a diversificat, în sensul că, pe lângă cel privind aspectele istorice, s-a adăugat cel privind aspectele mitologice, folclorice. S-au adăugat apoi mai multe portrete ale unor oameni de seamă ai satului.
*
* *
Din anul 1960 multe informații au fost păstrate într-un jurnal personal, pe care am început să-l redactez încă din anii de școală generală și l-am adus până după Revoluție2. În acel ,,jurnal” am adunat informații și observații personale, cât și amintiri ale celor cu care am intrat în contact. Acele informații care priveau aspecte generale, de interes public, le-am redat în volumul de față, conștient că în mare parte aceste însemnări au rămas singurele sau, în cel mai bun caz, puținele mențiuni din vremea respectivă, care au încercat să zugrăvească realitatea acelei vremi. Și cum ar fi altfel, când toate mijloacele mass-media susțineau sus și tare că niciodată în istoria lui poporul român nu a trăit mai bine și nu a fost mai fericit ca-n ,,epoca Ceaușescu”. Eu veneam cu cazuri concrete, cu observații directe de pe teren, cu discuții purtate cu consăteni de-ai mei și astfel reușeam să zugrăvesc adevărata realitate. Desigur, dacă acele însemnări erau descoperite de către autorități la vremea respectivă, mă asiguram de câțiva ani de pușcărie, dar am reușit, totuși, să păstrez ,,la secret” acele însemnări. Ele erau ca
2 A se vedea Jurnal, vol. I(1966-1981), Bârda, Ed. ,,Cuget Românesc”, 2020, 550 pag.; vol. II(1982-1983), 2021, 780 pag.; vol. III(1984), 2021, 450 pag.; vol. IV(1985), 2022, 406; vol. V(1986), 2022, 464 pag.); vol. VI(1987), 2023, 628 pag.; vol. VII(1988), 2024, 426 pag. În afară de acestea, mai avem mult material încă nepublicat.
o supapă de evacuare la un vas de expansiune. Nu aveam curajul să vorbesc în mod critic la adresa stăpânirii nici chiar în familie. Toate gândurile și revoltele erau încredințate prietenului din sertar, Jurnalului. Și, iată că a prins bine, fiindcă el n-a uitat multe dintre cele din ,,epoca de aur”!
Am însoțit cele mai multe capitole ale cărții cu povestiri legate de cele relatate în capitolele respective, astfel încât lucrarea noastră depășește stadiul de lectură plicticoasă, interesantă doar pentru cei de specialitate, istorici sau folcloriști, ci devine o lectură plăcută pentru omul de rând.
Ceea ce am realizat în cartea de față nu este o abordare exhaustivă a temei, ci doar un început de cercetare în diverse domenii ale activității umane. Dacă Dumnezeu va vrea, poate se vor mai găsi alții, care să ne continuie truda.
Celor prezenți și viitori le dorim sănătate!
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda
Nota Observatorul.
Publicatia Observatorul editată si tipărită in Toronto, găzduieste de ani buni la Pagina Crestină rubrica Scrisoare pastorală semnata de P.C. Preot Al. Stănciulescu-Bârda.
Ii multumim , in numele cititorilor nostri, pentru aceste necesare lectii de religie .
|
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda 12/10/2024 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.