Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Romïżœnii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivïżœ 2024
Articole Arhivïżœ 2023
Articole Arhivïżœ 2022
Articole Arhivïżœ 2021
Articole Arhivïżœ 2020
Articole Arhivïżœ 2019
Articole Arhivïżœ 2018
Articole Arhivïżœ 2017
Articole Arhivïżœ 2016
Articole Arhivïżœ 2015
Articole Arhivïżœ 2014
Articole Arhivïżœ 2013
Articole Arhivïżœ 2012
Articole Arhivïżœ 2011
Articole Arhivïżœ 2010
Articole Arhivïżœ 2009
Articole Arhivïżœ 2008
Articole Arhivïżœ 2007
Articole Arhivïżœ 2006
Articole Arhivïżœ 2005
Articole Arhivïżœ 2004
Articole Arhivïżœ 2003
Articole Arhivïżœ 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Cu Elena Liliana Popescu, profesor, poet și publicist

Dumitru Puiu Popescu: Sunteți poet și traducător, profesor la Facultatea de Matematică și Informatică, Universitatea din București. Ce ne puteți spune despre modul în care poezia și matematica se armonizează în viața dvs.?
Elena Liliana Popescu: Atracția pentru matematică, studiul și cercetarea în această direcție nu au diminuat nicidecum pasiunea pentru poezie, ci dimpotrivă, mi-au permis să descopăr noi punți prin care limbajul matematic și cel poetic se pot apropia, se pot întrepătrunde, pentru a ajunge, „la infinit”, să se identifice. Ce înseamnă acest infinit și cum poate fi el atins, din punctul de vedere comun al celor două, iată o întrebare care își așteaptă răspunsul, sau poate este chiar „întrebarea-răspuns”.

D.P.P.: Ce este Poezia?
E.L.P.: „Cunoașterea de sine, idealul cel mai simplu și cel mai greu de atins, este scopul fiecărui om în parte, și al lumii întregi, acestuia fiindu-i subjugate toate căutările noastre. Uneori căutarea ia forma a ceea ce putem numi poezie. Poeții vin și pleacă, lăsând strădania lor în a dezvălui chipul nevăzut al Poeziei, care ne privește fără să ne judece de dincolo de vălul Iluziei.”

D.P.P.: Ce înseamn㠄originalitate” a poeziei, din punctul dvs. de vedere?
E.L.P.: Procesul creației este și va rămâne învăluit în mister. Poezia însăși îi atrage pe tărâmul ei tainic pe cei care îi consideră în măsură să-i descrie unul din multitudinea de chipuri ale sale. Modul în care fiecare dintre aceștia încearcă, reușind într-o anumită măsură să surprindă câteva detalii ale unuia din nebănuitele sale chipuri, văzând „dincolo de ceea ce se poate vedea” este diferit, de la un poet la altul. Originalitatea „poeziei” pe care o scrie fiecare dintre aceștia constă tocmai în experiența specifică în a alege cuvintele pentru a exprima ceea ce el zărește din perspectiva sa, în funcție de gradul de sensibilitate al fiecăruia și de harul cu care Poezia însăși l-a înzestrat.

D.P.P.: Putem vorbi despre generații de poeți, de literatură specifică unui anumit curent literar, de tipuri de poezie?
E.L.P.: Generațiile de poeți se succed asemenea generațiilor popoarelor din care provin. Curentele literare se succed și ele, adecvate sau mai puțin adecvate epocilor, timpurilor, locurilor, mediilor, așteptărilor cititorilor din diferite perioade istorice, aspirațiilor specifice vârstei lor biologice, mentale și spirituale. Dincolo de orice tip de clasificare privind apartenența la un curent literar sau altul, poezia rămâne, dacă are ceva de transmis.
Literatura, ca expresie a experienței acumulate de o persoană sensibilă, care prin forța sa de expresie dă consistență unei lumi nu mai puțin reale decât aceea ce pare să se deruleze în fața ochilor noștri fizici, poate constitui o modalitate de cunoaștere prin care ne putem transforma, deveni mai conștienți de semnificația reală a vieții, sub aspectele ei cele mai complexe, mai subtile, și paradoxal, mai simple. Din acest punct de vedere, literatura nu poate să fie decât una singură, dincolo de clasificările legate de spațiu și de timp, de diferențele privind forma sau tehnicile utilizate, de încadrările în anumite curente literare, de opiniile pro sau contra asupra valorii acesteia, de criterii care pot fi invalidate de timp. Literatura există, dacă ea poate trece proba timpului, dar mai ales dacă poate trece proba netimpului, în sensul că prin transfigurarea produsă în ființa celui care intră în contact cu lumea creată prin harul autorului, generează o stare asemenea unei libertăți fără margini. Poezia, mai ales, reușește să concentreze o întreagă lume într-un spațiu atât de mic, lume care se deschide pas cu pas în fața cititorului, pe măsură ce descifrează înțelesurile întrețesute în diferitele straturi de percepție, sau în mod miraculos, deodată, atunci când forma inspirată și mesajul receptat reușesc să provoace o senzație indescriptibilă în cuvinte.

D.P.P.: Ați putea să vă referiți la procesul creației poetice și, în cadrul acestui proces, la rolul pe care îl joacă personalitatea poetului, experiența sa de viață? Cât de important poate fi rolul mediatizării în receptarea operei unui scriitor?
E.L.P.: Poezia se naște într-un proces misterios în care rolul pe care-l joacă poetul este mai mult sau mai puțin evident; fiecare din detaliile vieții sale contribuie la perfecționarea instrumentului prin care se realizează exprimarea ideilor în limbaj poetic. Impulsul care generează acest proces rămâne necunoscut. „Simplitatea, care în esența ei înseamnă Adevărul, nu poate fi exprimată decât prin tăcere. Toate cuvintele lumii nu fac altceva decât să încerce să descrie tăcerea”. („Imn Existenței”)
Mediatizarea poate să contribuie la a face cunoscut și receptat ca poet de valoare un anumit poet dar dacă opera
sa nu este autentică, într-un anumit într-un interval de timp, mai lung sau mai scurt, el va dispărea de pe firmament. Dimpotrivă, o poezie inspirată, oricine i-ar fi autorul, oricare ar fi locul și momentul în care este scrisă, ea va ajunge mai devreme sau mai târziu să fie cunoscută, apreciată și valorificată. Istoria literară ne confirmă acest fapt.

D.P.P.: Ce ne puteți spune despre importanța traducerilor din limba română, despre traducerile poeziilor Dvs. în diferite limbi, și despre dificultățile întâmpinate în traducerile de poezie pe care le-ați realizat și publicat, prin prisma experienței dvs. de traducător?
E.L.P.:. Literatura română este puțin cunoscută pe plan mondial. Totuși, câțiva scriitori români au fost traduși în alte limbi. Astfel, ca să dăm doar un exemplu, în limba spaniolă s-a tradus din opera scriitorilor români Mihai Eminescu, Mircea Eliade, Camil Petrescu, Emil Cioran, Vasile Voiculescu și alții, dintre clasici. Șansa pentru operele scrise într-o limbă de mai mică circulație o constituie traducerile, care se rafinează în timp, pentru a se apropia din ce în ce mai mult de forma lor originală, în sensul redării cu acuratețe atât a ideilor subiacente cât și a arhitecturii lor aparente.
Dintre volumele pe care le-am publicat, volumul „Cânt de Iubire” a apărut în 1999 în versiune bilingvă româno - engleză, apoi a fost tradus în spaniolă (va apărea în Mexic), în franceză și în italiană. „Peregrino”, versiunea spaniolă a volumului „Pelerin” apărut în 2003 în România, a fost publicat de Editura Empireuma din Spania, în 2004, în versiunea spaniolă a lui Joaquín Garrigos. Antologia „Poemas. Lucian Blaga, Luciano Maia, Elena Liliana Popescu” (Argentina, 2005), a fost urmată de apariția în
format digital a unui mic volum de poeme, intitulat „Cuan grade es la tristeza”, în traducerea lui Joaquín Garrigos, și Dan Munteanu Colan, prefațat și ilustrat de editorul și scriitorul spaniol Ramón Fernández. Volumele „Ție”, „Tărâmul dintre gânduri” și „Imn Existenței” a fost de asemenea traduse în limba spaniolă.
Antologii poetice care cuprind poezii traduse din română de mai mulți traducători în diferite limbi (engleză, spaniolă, franceză, italiană, germană, portugheză, olandeză, latină urdu etc.) au fost publicate în diferite numere ale unor reviste literare din țară și mai ales din străinătate.
Mai multe poeme publicate în original sau în traducere, au fost preluate și postate în diferite pagini web de poezie ale unor publicații digitale sau în pagini personale ale unor iubitori de poezie străini și români.
Am realizat de-a lungul anilor, mai multe traduceri din franceză, engleză, și spaniolă, din opera a peste patruzeci de autori clasici și contemporani, publicate în volum și în reviste literare din România, Spania, Argentina, SUA. În procesul de traducere al poeziei apar dificultăți pe care un poet are mai mari șanse să le depășească, dar un traducător experimentat, eventual cu ajutorul unui poet, poate să reușească să ducă la bun sfârșit o traducere de poezie și să obțină o versiune de calitate, care poate fi îmbunătățită în timp.

D.P.P.: Ați participat la mai multe întâlniri poetice internaționale. Care ar fi consecințele acestor contacte directe în lumea literară contemporană, în plan literar?
E.L.P.: Cu prilejul unor vizite efectuate în S.U.A, Spania, Mexic, Nicaragua, am participat la o serie de întâlniri poetice. Astfel, în 2003, în cadrul cenaclului “Mihai Eminescu” din New York, al Institutului Român de Teologie
și Spiritualitate Ortodoxă, a fost lansată cartea de poezie Pelerin. În Spania, Editura Empireuma a organizat în Orihuela, în 2003, întâlnirea „El Canto de amor de un poeta matematico de Romania” (Cântul de iubire al unui poet matematician din România), al cărei invitat am fost, întâlnire în cadrul căreia a avut loc o prezentare de autor urmată de un dialog asupra poeziei cu personalități literare, jurnaliști, iubitori de poezie. În 2004 am fost invitată la Târgul de carte de la Madrid la o masă rotundă privind literatura română, unde s-a prezentat cartea bilingv㠄Peregrino”, publicată de Editura Empireuma, din Orihuela, Spania. Este versiunea româno-spaniolă a cărții „Pelerin”, apărută în 2003 la Editura Dacia, din Cluj-Napoca. În Mexic am participat la edițiile din 2003, și respectiv din 2005, la Festivalul Internațional „Encuentro de poetas del Mundo Latino” (Întâlnirea poeților din Lumea Latină) unde am cunoscut mai mulți poeți contemporani din țări de limbă latină. Acolo au avut loc lecturi poetice și mese rotunde asupra poeziei contemporane. Anul acesta, în februarie 2006, am participat la Segundo Festival Internacional de Poesía de Granada, întâlnire organizată de Centro Nicaragüense de Escritores în colaborare cu mai multe ministere, universități și alte instituții de cultură, fundații, ambasade din Nicaragua, la care au participat aproape 200 de poeți din peste 32 de țări. La întoarcere, am susținut o prelegere cu tema „Dialog în Lumea Poetică contemporană”, în cadrul orelor de Civilizație Românească despre literatura contemporană, Université Paris 3, UFR, Etudes Italiennes et Roumaines.
Prin aceste întâlniri internaționale s-a realizat un dialog poetic real, materializat prin traduceri din opera mai multor autori de limbă spaniolă, traduceri pe care le-am publicat în reviste literare din România, Spania, Mexic și
S.U.A. și prin traduceri în diferite limbi ale unor poezii ale mele, publicate în mai multe reviste din S.U.A, Canada, Serbia, Spania, Argentina, Mexic, Columbia, Nicaragua, Puerto Rico, și din alte țări din America Latină. De asemenea, am constatat o creștere a interesului pentru studiul limbii române, atât de apropiată de limba latină, dar prea puțin cunoscută, pentru cunoașterea literaturii române și pentru România, în general.


N.N,
Interviul a apărut in cartea Prin poezie spre noi înșine. Dialoguri (Elena Liliana Popescu, Editura Eikon, 2024; prefață de Valentin Emil Mușat, postfață de Anca Irina Ionescu). Cartea conține 14 interviuri și 216 întrebări

ELENA LILIANA POPESCU
(1948, Turnu Măgurele, România).
Poet, eseist, traducător și editor. Doctor în Matematică. Profesor al Universității din București. Membru al Uniunii Scriitorilor din România și al PEN Club România. Autor (singur sau în colaborare) al unor lucrări cu caracter științific și didactic (5 cărți și 25 de articole, citate în peste 150 de articole de specialitate, publicate în țară și în străinătate). A publicat 75 de volume de poezie și traduceri din opera unor scriitori clasici și contemporani, în țară și în străinătate (Algeria, Argentina, Brazilia, Canada, Israel, Italia, Mexic, Pakistan, Portugalia, Spania, SUA, Taiwan etc.). Poezii traduse în peste 30 de limbi i-au apărut în 45 de volume colective din peste 15 țări și în peste 120 de reviste literare din 30 de țări. A publicat volumele Zborul. Vis și Destin (1999, 2018), cuprinzând poezii și un jurnal de zbor al tatăl său, George Ioana, și Nicolae Popescu – Omul, Matematicianul, Mentorul (2011; 2021), in memoriam Nicolae Popescu, membru al Academiei Române. Pentru activitatea sa literară a primit mai multe premii, distincții și alte recunoașteri (Germania, Macedonia, România, Serbia, Spania). A participat la numeroase evenimente literare în țară și în străinătate (Brazilia, Chile, Columbia, Cuba, Franța, Italia, Mexic, Nicaragua, Perú, Spania, SUA, Taiwan, Turcia etc.).







Dumitru Puiu Popescu    12/2/2024


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian