căpriorul
a fost odată într-un vârf un căprior pe-o stâncă bătrân slăbit sufla din greu într-o tăcere-adâncă
și era singur trist și mut abandonat sub soare un vultur îi mai aducea din când în când o floare
iar căpriorul însetat privea a ei culoare cu ochii doar o atingea gândind „și dacă moare?”
astfel trăia însigurat bătrânul căprior când într-o zi n-a mai venit cel vultur drag în zbor nici floare nu i-a mai adus nici altă mângâiere și căpriorul singur mut căzut-a în durere
bătrânul trup de căprior din înălțimi de stâncă a lunecat atunci spre cer în nemurire-adâncă
VPL Toronto sept 2024
|
Veronica Pavel Lerner 9/19/2024 |
Contact: |
|