Replică
Se dedică părinților, Margareta-Mariana și Ion-Nelu SAIMAC
Sărutmâna, mulțumesc, Și pe voi mult vă iubesc, Părinți dragi și iubitori, Și înalt cugetători! Fizic, oceanul ne desparte, Dar iubirea mea nu e departe! Ci vă sărută pe pleoape Când dormiți adânc în noapte! Căci la voi eu mă gândesc Și mă rog la cel Ceresc Să vă țină sănătoși Și-n putere, și voioși! Să vă bucurați de viață, Și să ne vedem cu bine Cu drag și cu bucurie Pe a noastră dragă glie! 6 septembrie 2024, SUA ELENA LAURA SAIMAC (cetățean româno-american)
PISICA ARISTOCRATĂ
Pisica aristocrată Cu mers de tânără fată, Ce de copilă a fost castrată, Se alintă tot mereu Dar nu miaună de fel.
Se cere noaptea afară, E curată, nu-i pe oală Orișicât de frig ar fi, Nu-i alintă pe copii. Termometru, barometru, După cât de mult ea doarme Putem ști Vremea cum va fi.
Are o blană mătăsoasă, Se vede că-i crescută în casă, Cu mâncare mai aleasă. Așa că, păzea! Din coadă când iute va da, Semnal va fi că e nervoasă! Atunci să te ferești de ea, Că te poate zgâria!
FLOAREA DE CRIN Culori fosforescente au azi, acum, copiii, văzându-le și noaptea, precum și eu- copilă vedeam în întuneric. Crescut-am cu trupul de silfidă... Asta până când, Prințul Vâlcean mă prinse de mijloc, mă sărută cu foc, mă scoase dintre munți, migrând cu mine spre Podișul Getic, pe malurile Oltului.
Veșmântul neasemuit de frumos și atât de minunat mirositor al crinilor din câmpie, ne este dat Pildă împotriva îngrijorărilor referitor la: - Cum ne vom îmbrăca? Din ce ne vom alcătui veșmintele? Cea mai frumoasă baladă de nuntă pe care am citit-o, a fost aceea în care mireasa purta o rochie abă alcătuită numai din flori, cusută o noapte întreagă de 10 fete - surori în gânduri și în fapte bune. Dar, cum orice lucru este trecător, fie într-o zi, fie în 1000 de ani, sau cum de acum 65 milioane de ani din Dinozauri au rezistat doar oasele lor, așa superba rochie de mireasă a fost foarte frumoasă doar câteva ore, atât cât să se săvârșească Taina Cununiei între superba mireasă și nu mai prejosul mire, ale cărui straie fuseseră țesute din in și brodate cu fir de aur și de argint lăcuite în lacrimile dimineții din zorii ciocârliei, cea care se înalță până la soare, coborând apoi, cum piatra pe ponoare. Iar trilul privighetorilor, aproape nelumești, au adus fericirea în povești!
Dragi copilași ascultători ori năzdrăvani, când peste zeci de ani, veți deveni la rândul vostru bunici și veți da într-un pod al unei case vechi, într-o cutie de metal (ca să nu fie roase de șoareci sau distruse de intemperii) de aceste cărți, să vă puneți tacticos ochelarii și cu ele să vă instruiți școlarii. Trezindu-le curiozitatea, apoi, pe fir de mătase, împletit în 3 sau în 6, veți savura împreună, sub clarul de Lună, minunate trăiri, nesperate întâmplări, ce vă vor duce din zare în zări!
Eu vă iubesc pe toți! Și pe bunici, și pe nepoți! Și sper cu ardoare, uitându-mă în soarele aflat la răsărit, cum el răsare din mare, crescând un cuvânt mare: Splendoare! Așa vă doresc viața voastră să fie, din copilărie până la bătrânețea colilie, roditoare ca o prea gustoasă vie!
MIRA PARÂNG (pseudonim pentru MARGARETA SAIMAC,
|
Mira Parang 9/18/2024 |
Contact: |
|