Toamna si eu
Cer gri fara de luna Si frunze care mor Pamantul roadele-si aduna Eu azi iar plang de dor
Ne-ntoarcem de unde-am plecat O toamna ce-a trecut O alta iar s-a instalat Ce-a fost ieri e demult
Ce trist e cerul ,parca plange Si cad lacrimi de ploaie Durerea-n suflet imi ajunge Si stinge-orice vapaie
Pe-aceeasi banca ce acum Poate un an am stat Acolo stau si azi ,si spun Tot ce-am avut am dat
Am asteptat toamna sa vina Am asteptat prea mult Acum sufletul imi suspina Acum incerc sa-l uit
Asa si dragostea se simte Ca toamna se asterne Dar dragostea mai des ne minte Si tot mai mult pesemne
E frig afara,este frig si-n casa In suflet iar melancolia ne apasa... O frunza marunta in palma imi cade O lacrima muta pe suflet ma arde,
Sunt una cu frunza ce-n palma o tin Sunt lacrimi,sunt dor,sunt vis si suspin Sunt singura-n lume, sunt toamna ce doare Sunt eu si-aceeasi voi fi si toamna viitoare.
by Luminita Amarie
|
by Luminita Amarie 9/15/2024 |
Contact: |
|