Șocul emoției – pulsiunea vieții și a morți - referitor la volumul " Șuița " de Ana M. Aria ( pseudonimul literar al Anamariei Muscalenco)
A profesat jurnalismul radiofonic și de televiziune în anii 1992-2000 la Craiova continuând astfel prima vocație a părinților săi,
Virgil Dumitrescu și Mihaela Dumitrescu.
A crescut într-un mediu literar confirmat de aceștia, tatăl, poet, mama, prozator și dramaturg. Era firesc să cultive aceste înclinații literare și să debuteze cu un volum care merită atenția lectorilor pasionați de „thriller psiho logic, mister, suspans”, așa cum și-a subtitrat romanul Șuița.
În numele deontologiei pro fesionale, de laudă aceleiași familii, va scrie dedicația: „In memoriam: Mamei mele, Mihaela Turcu Dumitrescu, ale cărei idei originale au constituit baza acestui roman”.
Romanul se circumscrie literaturii fantastice cu accente spre thriller psihologic, valorifi când unul dintre procedeele specifice acesteia: intensifi carea observației ce imprimă realității aspecte halucinatorii. Într-o clasifcare a raporturilor prozei fantastice cu genurile învecinate, Sergiu Pavel Dan numește și supranaturalul care se constituie agresiv, antagonic față de normal (fantastic ca revers inacceptabil al verosimilului) și tindem să credem că în această categorie se plasează acest roman.
Personajul principal își dispută ab initioidentitatea între o tânără, care va fi dominată psihologic și traumatizată până la a fi declarată cu tulburări psihiatrice, și o nevăstuică, o șuiță, înrudită cu marmota. Culoarea roșie a părului, botul ascuțit și privirea scrutătoare vor fi caracteristicile care vor induce teama până la o stare de hipnoză. Animalul pare a se reîncarna într-o domnișoară profesoară, care vine de niciunde și care va fi , după percepția Anei, actantul principal, vinovată de toate tragediile
care se vor întâmpla la granița dintre o realitate intempestivă și un incredibil tragism produs inopinat.
Prezența nevăstuicii și apariția profesoarei prevestesc producerea unui eveniment care va altera starea de sănătate a membrilor familiei Anei și a celor apropiați.
Totul pare a se întâmpla, pentru că Ana le este alături sau că Ana atrage malefi cul. Tehnica de dezvoltare narativă este folosită de Anamaria Muscalenco pentru aglomerarea elementelor la granița cu thrillerul psihologic și o readucere în normalitate cu speranța că acesta a fost ultimul eveniment nefericit: accidentarea tatălui pe trecerea de pietoni, el fiind un atlet, campion mondial, accidentarea copilului parcă aruncat în aer pe gazonul hipodromului, în fapt călcarea într-o groapă făcută de nevăstuică, prăbușirea boxelor hipodromului, cu toate că fuseseră concepute și realizate de arhitectul și echipa sa, în realitate datorată unor galerii în pereți făcute de nevăstuici. Identifi carea profesoarei cu șuița dezvoltă un sens al acestor întâmplări nefaste și o suprapunere de semnifi cații. Sunt și coincidențe care fac și mai neverosimilă povestea.
O șuiță trăiește 40 de ani, șuița din narațiunea aceasta apare la aniversarea Anei de 40 de ani. Este o întruchipare a unei șuițe în personajul profesoarei la data trecerii într-o altă lume a animalului? Șocul emoției este cel ce dă pulsiunea vieții și a morții. Toate personajele doresc o viață liniștită în familie și în comunitate au și avut-o până la apariția șuiței și a profesoarei. Autoarea apelează la tehnica suspan sului și introduce elementele generatoare făcând astfel o altă trimitere la un spectru psiho logic: teoria motorilor animați.
Maleficul și intruziunea fantas ticului în normalitatea cotidiană creează balansul spre mister.
Prezența șuiței la locul tragediei este dovedită prin urme care nu lasă loc îndoielii, ci induc ideea că părul roșcat, momentul zilei și prezența profesoarei în acel loc, dialogul imaginar sau real
al atletului pe trecerea de pie toni cu o femeie cu părul roșu, identifi carea persoanei care a retras banii din contul bancar al Anei cu o femeie roșcată sunt doar câteva suprapuneri care conduc la starea de mister cu tentația identifi cării șuiței.
A descoperi și a explica misterul devin un act de multiplicare a faptelor malefi ce produse de șuiță. Visul premonitoriu este o temă frecventă în narațiunea fantastică și în thrillerul psiho logic.
Elementele anticipative sunt prezente și în acest roman: drum ascensorial în ceață, generarea stării de teamă, cu apogeu spaimă în fața invaziei șobolanilor, scenă care se transferă în realitatea imediată și este văzută de martori, totul devenind
terifiant.
Încălcarea graniței între real și imaginar, adeverirea visului pre monitoriu, transferul dintre starea anticipativă spre evenimentul tragic iminent soldat cu moartea sau boala celor din jur fac din suc cesiunea secvențelor epice un mozaic de trăiri negative care induc starea de spaimă existenți ală și dorința de răzbunare prin omorârea celui ce este vinovat de aceste întâmplări. Pare a fi șuița. La fi nal vom afl a că Ana a produs moartea puilor nevăstuicii și de aici răzbunarea acesteia după moarte prin întruparea într-o femeie cu detalii fi zionomice amintind de nevăstuica roșcată. Nu este doar hipnoza privirii anima lului, ci și plăcerea autofl agelării: „chipul ei mă fascina”. Confruntarea față în față a celor două personaje, Ana, cu sentimentul tragismului inoculat de șuiță, și profesoara întruchipând șuița merită o analiză de text:
„M-am aplecat puțin peste manualul deschis și atunci i-am simțit în nări mirosul specific. Ne miroseam reciproc, ne vânam una pe alta. Ea, o răzătoare de pradă, își trecea limba subțire peste buze le-bot, poft icioasă de sângele din carotida mea, care zvâcnea la doar câțiva centimetrii de dinții ei. Niciodată nu fusesem atât de aproape de ea.”
Anamaria Muscalenco gestionează cu un fi resc bine temperat gradualitatea terifi antului: „ultima mea aniversare” – anunța Ana, dovedind la final că era ultima ei aniversare înainte de internarea în ospiciu.
Dar semnificația este mult mai profundă: este anticipativă, este final de suspans, este o aștep tare a încă unui fapt tragic. Omniprezența maleficului generează thrillerul psihologic, iar explicațiile cerute de inves tigația poliției sau demer surile familiei pentru a afla cum s-au petrecut faptele nu sunt persuasive, din contră, argu mentează starea de neliniște.
ehnica aglomerării detali ilor premonitorii și aducerea în prim-plan a argumentelor vizi bile, palpabile ale distrugerii nefirești este evident. Rămâne întrebarea de ce a apărut șuița în viața Anei, de ce vrea să distrugă destinele celor din jurul Anei.
Finalul este debusolant: Ana descoperă toate dovezile care o incriminează pe profesoară, dezvăluie misterul acestor tragedii, dar i se va pune diagnosticul „șoc nervos” și va fi internată într-un sanatoriu.
Este o disfuncție în derularea narațiunii la granița cu fantasticul și includerea în categoria thriller psihologic: toate dovezile sunt veridice, există o explicație logică pentru fi ecare tragedie pe care am crezut-o generată de năluca șuiță sau de întruchiparea acesteia în Sitela Valmunis, profesoara.
Și de aici deducția că Ana a închipuit toate câte s-au întâmplat cu titlu de tragedie provocată. Iar profesoara nici nu există. Și totuși fisura în logica interpretă rii există: colegii Anei, directoarea adjunctă au fost participanți la aceste evenimente, au cunoscut-o pe profesoara despre care poliția spune că nici nu există.
Dacă acest final dubi tativ se încadrează în thrillerul psihologic, cu efecte emoționale imediate și la distanță, atunci Anamaria Muscalenco a scris un bun roman plin de mister și suspans. Orientarea tematică, aglutinarea secvențelor paranormale, inducerea stării de spaimă și aglomerarea spațiului cu obiecte sau animale cu sens de malefi c conferă romanului valoare estetică și argumente pentru apartenența la gen.
Asistăm la un debut promițător, care are germenele resurselor creatoare viitoare.
Gabriela Păsărin
* Recenzia a apărut in numărul pe luna august al revistei “ Scrisul românesc” din Craiova
Nota Observatorul;
Cartea Șuița de Ana M. Aria (pseudonimul literar al Anamariei Muscalenco) se află disponibilă on line pe librăriile virtuale românești (librărie.net și libris.ro), iar varianta în limba engleză, “The Weasel”, este disponibilă în varianta ebook pe Kindle Amazon.
Ana M. Aria (pseudonimul literar al Anamariei Muscalenco) locuieste in Montreal
|
Gabriela Păsărin 8/29/2024 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.