cuvintele
m-am născut din cuvinte ele sunt timpul tău dorul tău și nemurire cântau pe-atunci de lângă mine corul de lire
pe fiecare-n parte l-aș fi săutat de parcă ființe ar fi fost și nu doar simple suferințe
ele au ars mereu mai vii în mine cu struigăt cu dureri de astăzi de ieri
dar timpul lor și-al meu nu e același
azi cuvintele sunt rugă plâns și spovedanie eu ramură dintr-o tulpină stranie
culoarea vorbei totuși a rămas dar glasul mut e-acum un pas pierdut cuprins de frig și rătăcit pe al tăcerii dig
dor și durere se-mpreună cuvinte lacrimi cad furtună timpul dispare în cuvinte de ce nimic nu mai e azi ca înainte?''
VPL,/ aug 2024
|
Veronica Pavel Lerner 8/11/2024 |
Contact: |
|