Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Romïżœnii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivïżœ 2024
Articole Arhivïżœ 2023
Articole Arhivïżœ 2022
Articole Arhivïżœ 2021
Articole Arhivïżœ 2020
Articole Arhivïżœ 2019
Articole Arhivïżœ 2018
Articole Arhivïżœ 2017
Articole Arhivïżœ 2016
Articole Arhivïżœ 2015
Articole Arhivïżœ 2014
Articole Arhivïżœ 2013
Articole Arhivïżœ 2012
Articole Arhivïżœ 2011
Articole Arhivïżœ 2010
Articole Arhivïżœ 2009
Articole Arhivïżœ 2008
Articole Arhivïżœ 2007
Articole Arhivïżœ 2006
Articole Arhivïżœ 2005
Articole Arhivïżœ 2004
Articole Arhivïżœ 2003
Articole Arhivïżœ 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
24 iunie - Ziua universală a iei

In fiecare an, la 24 iunie este sărbătorită Ziua universală a iei, bluza tradițională românească fiind un simbol internațional al culturii române și o piesă emblematică a costumului popular național românesc.
La 21 ianuarie 2013, comunitatea online "La Blouse Roumaine" fondată de Andreea Tănăsescu în 2012, a propus ca data de 24 iunie să devină o zi dedicată iei. In același an, odată cu sărbătoarea de Sânziene, "La Blouse Roumaine" a organizat prima Zi universală a iei, care a devenit în timp un eveniment global, sărbătorit în peste 50 de țări. In 2015, Murilel Bowser - primarul capitalei americane Washington, a proclamat ziua de 24 iunie Ziua universală a iei și în acest oraș. Ia românească a fost și este sărbătorită în numeroase orașe din lume, precum Chișinău, Berlin, Budapesta, Londra, Madrid, Paris, Roma, Washington ș.a., iar în România sunt organizate expoziții și târguri tradiționale pe tema iei. Este al șaselea an când de Sânziene, femei de pe toată planeta vor purta ie, iar împreună vor forma o horă nemărginită a Drăgaicei.
Costumul popular românesc are ca piesă principală o cămașă, ie numindu-se cămașă femeiască, ce diferă după motivele decorative pe zone și tehnicile folosite. Inițial aceste cămăși se confecționau dintr-o pânză albă de in, cânepă, borangic sau bumbac. Simbolurile brodate precum motivul solar, simboluri florale sau vegetale, simboluri inspirate de activități, simboluri stilizate sau geometrizate, reflectă viața femeilor care au cusut aceste cămăși, zona geografică în care au fost executate și preocupările meșteșugărești ale satului. Motivul solar care apare sub forma soarelui, a florii soarelui sau stilizat ca un cerc, ilustrează esența vieții, este un simbol ancestral ce amintește căldura soarelui dătătoare de viață. Simbolurile vegetale precum copacul, frunza de vița de vie, frunzele verzi, florile colorate sau trifoiul cu patru foi, sunt motive inspirate din natură, referindu-se la indeletnicirile oamenilor din zonă, ințelepciunea, prospețimea, norocul în viață; în regiunile muntoase iile sunt brodate cu conuri de brad, iar cele din zonele de câmpie cu spicul de grâu și porumbul. In satele de meșteșugari pe ii se regăsesc roata sau monedele, iar în cele de pescari apar peștii. Motivele geometrice stilizate, precum romburile, pătratele sau cercurile îmbogățesc și ele iile tradiționale; cercurle reprezintă ciclitatea vieții iar liniile drepte semnifică calea dreaptă în viață.
In portul popular al iilor tradiționale, culorile variază în funcție de zonele geografice în care au fost realizate sau adaptate la vârsta și statul social al femeilor care le poartă. Fetele tinere poartă iile vesel colorate în nuanțe deschise, roșu, galben, roz, iar femeile mature ajunse la o anumită vârstă poartă iile în culori sobre, negru, maro, verde închis, auriu. O ie bogat decorată, cu ornamente din mătase, mărgele sau alte aplicații prețioase, era purtată la zi de sărbătoare. Aceeași ie ar fi putut fi integrată în portul de zi cu zi, dacă îi aparținea unei femei înstărite. Culoarea oferă și alte detalii despre ii: albastrul și argintiul sunt folosite pentru a simboliza apa și râurile, auriul și verdele sunt culori folosite pentru a reprezenta câmpia, roșul și maroul pentru regiunile muntoase.
Ia românească a atras atenția multor artiști ; pictorul francez Henri Matisse a imortalizat-o în mai multe tablouri, unul dintre ele - "La blouse roumaine" (1940) - fiind expus la Muzeul Național de Artă Modernă din Paris. Constantin Daniel Rosenthal, pictor român de origine evreiască, a imortalizat-o pe Maria Rosetti, în "România revoluționară", purtând ie și năframă. Ia românească se regăsește și în tablourile pictorilor Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Sirato, Nicolae Tonitza, Dumitru Ghiață. Ia românească a fost și este, în continuare, sursa de inspirație pentru creația vestimentară a unor celebri designeri precum Yves Saint Laurent care a creat în 1981 colecția intitulată "La blouse roumaine", Jean Paul Gaultier, Kenzo și Tom Ford care au reinterpretat ia din zona Sibiu, cu broderii negre specifice zonei, și care a apărut în numărul american al revistei "Vogue", în martie 2012, purtată de cântăreața Adele. Printre designerii români care s-au inspirat din portul tradițional românesc se numără Adrian Oianu, Dorin Negrau, Corina Vlădescu, Ingrid Vlasov ș.a.

Vezi la rubrica Evenimente culturale, cum comunitataea românească din Canada la manifestări sunt îmbrăcați in ia tradițională românească !







arh. Ion Constantinescu, Toronto




arh. Ion Constantinescu, Toronto     6/24/2024


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian